Grupurile separatiste, incurajate de avizul pozitiv al Curtii Internationale de Justitie (CIJ) privind declaratia de independenta a Kosovo fata de Serbia, vor constata ca acest act nu creeaza un precedent legal, afirma unii experti. Avizul consultativ al CIJ, cu caracter neconstrangator pentru state, a fost in mod intentionat limitat la faptele specifice privind cazul kosovar si nu confera niciun drept minoritatilor sa isi declare independenta, potrivit opiniei mai multor experti in drept international.
„Pentru grupurile minoritare care iau in considerare secesiunea, avizul pare sa fie, la prima vedere, un lucru util. insa, din punct de vedere legal, acesta nu le ajuta deloc”, a declarat Willem van Genugten, profesor de drept in cadrul Universitatii Tilburg.
„Avizul consultativ este limitat la Kosovo, in fiecare paragraf, mai mult sau mai putin, iar tribunalul evita orice implicatie pentru alte minoritati”, a adaugat el.
Judecatorii Curtii au apreciat joi, cu zece voturi la patru, ca „declaratia de independenta a Kosovo, adoptata la 17 februarie 2008, nu a incalcat dreptul international”.
„Din acest moment, in lume vor exista oameni tentati sa scrie declaratii de independenta, care sunt, in mod evident, potrivit Curtii, in acord cu dreptul international, intr-un sens restrans”, a declarat joi ministru sarb al Afacerilor Externe, Vuk Jeremici, dupa lectura avizului.
Insa, Curtea, care a precizat ca dreptul international nu interzice declaratiile de independenta, nu a sustinut ca acestea sunt legale.
„Curtea a gasit o maniera eleganta de a nu crea un precedent”, a declarat Jean d’Aspremont, profesor de drept international la Universitatea Amsterdam.
„In sens legal, avizul consultativ nu ajuta grupurile minoritare, deoarece in acesta nu se regaseste niciun drept”, a precizat el.
„Analiza legala a avizului consultativ va fi interesanta pentru avocati, si nu pentru luptatorii pentru eliberare”, a apreciat Marko Prelec, un analist din cadrul organizatiei nonguvernamentale International Crisis Group. „Comunitatii internationale ii revine misiunea de a gestiona sperantele pe care le va suscita” avizul, a adaugat el.
Ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a apreciat vineri, in cadrul unei vizite in Cipru, ca avizul Curtii reprezinta „o anumita expertiza, care nu are nimic a face cu alte cazuri din lume”.
„Este vorba despre o hotarare unica (privind) o situatie anume, intr-un context istoric anume”, a declarat el, la Nicosia, la finalul unei intalniri cu ministrul cipriot al Afacerilor Externe, Markos Kyprianou.
Kosovo, care are doua milioane de locuitori, dintre care 90 la suta sunt albanezi, si-a declarat in mod unilateral independenta fata de Serbia, dupa esecul negocierilor asupra statutului sau, purtate sub egida ONU.
In conflictul din 1998-1999, intre fortele de la Belgrad si luptatorii kosovari pentru independenta, au fost ucise cateva mii de persoane, majoritatea albanezi din Kosovo, 1.862 de persoane fiind, in continuare, date disparute.
Belgradul a obtinut unda verde, la 8 octombrie 2008, din partea Adunarii Generale a ONU, sa sesizeze Curtea Internationala de Justitie, principalul organism judiciar al organizatiei, cu privire la legalitatea proclamarii unilaterale a independentei Kosovo, la 17 februarie 2008.
Pana in prezent, independenta Kosovo a fost recunoscuta de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene (UE). (Mediafax)
