Daca ar fi sa alegeti un singur eveniment din istoria moderna a Armeniei care sa fi declansat o dezvoltare fara precedent a tarii dvs, care ar fi acesta?
Pentru natiunea armeneana si lunga sa istorie, de milenii intregi de statalitate, reinstaurarea independentei a fost un eveniment de o semnificatie istorica deosebita. Pe 21 septembrie 1991 a fost infiintata, in urma unui referendum, a treia republica armeneasca.
De la declararea independentei, Armenia a facut progrese remarcabile in tranzitia catre o economie de piata. Armenia este considerata una dintre tarile cele mai stabile in randul Comunitatii Statelor Independente (CSI), din punct de vedere economic si politic si ocupa unul dintre primele locuri, din punctul de vedere al ritmului dezvoltarii economice. Printre sectoarele economiei armene care au inregistrat cresteri constante se afla: productia de energie, de chimicale, telecomunicatiile, prelucrarea pietrelor pretioase, constructiile si materialele de constructii, productia de medicamente. De asemenea, cresteri inregistraza constructiile de masini, electronicele si aparatura electrica, in vreme ce industria software si-a asumat un rol important, in aceasta tendinta economica pozitiva.
Armenia promoveaza un regim liberal al comertului exterior, cu un sistem simplu al taxelor vamale, care are doua valori (de 0% si de 10%), fara taxe aplicate exporturilor si fara alte restrictii semnificative, de ordin cantitativ. Obtinerea licentelor de import, de export si pentru productie interna este necesara doar din motive de ordin sanitar, de securitate si de mediu.
Exporturile Armeniei includ: masini, echipamente de transport, textile, produse chimice si metalice, dar si metale feroase, pietre pretioase si alimente. Importurile tarii noastre sunt din sectorul alimentar, combustibil, materii prime nealimentare, masini si produse chimice.
Subsolul Armeniei contine importante rezerve de cupru, molibden, plumb, zinc, fier si aur. De asemenea, tara este bogata in roci brute pentru constructii (tuf, marmura, granit, bazalt, calcar etc.), pietre semipretioase (obsidian, agat, jasp etc.) si alte materiale, cum ar fi: bentonita, perlita, zeolit si diatomita. O buna parte din productia mineritului este exportata.
Forta de munca armeana este foarte educata si bine pregatita profesional, in special in domeniile ingineriei si tehnologiei. Aproape 100% din populatia armeniei este alfabetizata – 59% au absolvit liceul si 13% facultatea.
Care sunt principalele principii ale politici externe promovate de Republica Armenia?
In conditii si circumstante geopolitice sensibile, autoritatile Armeniei promoveaza o politica externa complementara, axata pe cooperari bilaterale, regionale si internationale la scara larga, avand ca prioritate – de asemenea – si integrarea europeana.
Armenia este o tara cu o bogata si o veche traditie culturala…
intr-adevar, Armenia – trecand printr-o dezvoltare culturala interesanta si complexa, generata de secole intregi de lupta continua impotriva statelor puternice de la est si de la vest – si-a creat o originala cultura spirituala si materiala, generata tocmai din aceasta lupta. Cultura armeneasca precrestina s-a dezvoltat pana in anul 301 sub influente vestice (Helenism si Romanic) si estice (Partenon), care au suplimentat si imbogatit interesanta cultura nationala. Asa-numita “toamna tarzie” a epocii pagane s-a transformat intr-o arzatoare “primavara” a culturii crestine cand – in anul 301 – Regele Trdat al III-lea a proclamat crestinismul ca religie de stat in Armenia.
Apoi, cercetatorul, soldatul si calugarul Mesrob Mashtots a creat alfabetul armenesc si sistemul national de scriere, in anul 405, aceasta fiind urmatoarea contributie la dezvoltarea culturii nationale. si imediat dupa crearea alfabetului armenesc au fost fabricate legaturi din aur si argint, pentru asigurarea si decorarea manuscriselor. Iar creativitatea pictorilor a dat viata unor minunate miniaturi.
Pe de alta parte, sistemul de note muzicale – k h a z, care permite aranjarea stricta a unei melodii – a fost inventat in secolul al IX – lea si a fost dezvoltat in secolul al XI – lea. La inceputul secolului al XIX – lea, un nou si elaborat sistem armenesc de note a fost creat si folosit pe scara larga, in muzica armeneasca, pana la inceputul secolului al XX – lea.
Trebuie mentionat si faptul ca prima carte armeneasca tiparita a fost publicata de Hakob Meghapart, in anul 1512, in Venetia, Italia. Cartea se numea “Urbatagirq” (“Cartea de vineri”). Prima tipografie din Armenia a fost infiintata in Vagharshapat, in anul 1771.
Obiceiurile si traditiile unui popor reprezinta o importanta parte a culturii nationale. Ce ne puteti spune, in acest sens, despre Armenia?
Sarbatorile si traditiile armenilor de astazi sunt mostenirea primita de la stramosii lor, transmisa din generatie in generatie, dar modificata si adaptata de-a lungul vremii, la diverse timpuri si evenimente istorice. Cei care au studiat aceste sarbatori si traditii au gasit si urme de ritualuri pagane, datand din perioada precrestina, cand armenii venerau soarele si focul, apa si solul.
Dupa aparitia crestinismului, in anul 301, sarbatorile religioase si ceremoniile armenesti s-au schimbat, in conformitate cu credinta crestina. Iar, in ultimii 1700 de ani, Biserica Armeneasca si natiunea noastra au urmat impreuna aceste datini. Unele dintre sarbatorile si ceremoniile vechi au fost modificate in totalitate de-a lungul secolelor, iar altele ar putea fi complet uitate, in viitorul nu prea indepartat. De aceea, este important pentru noi – cei de astazi – sa invatam cat se poate de multe lucruri despre sarbatorile si traditiile noastre nationale si sa le transmitem generatiilor urmatoare.
Cum se prezinta Armenia turistica?
Armenii sunt oameni ospitalieri, iar tara este foarte atractiva, din punct de vedere turistic. De altfel, Armenia chiar este supranumita “un muzeu in aer liber”! De acea, Armenia – recunoscuta drept un leagan al civilizatiei – este o interesanta destinatie turistica. Numeroase monumente si capodopere ale epocii antice si evului mediu pot fi admirate de-a lungul si de-a latul tarii.
Turismul din Armenia este bazat pe zonele istorice si atractiile naturale, cum ar fi: statiunile din zona lacului Sevan, izvoarele termale de la Arzni si Jermuk, padurile de la Dilijan, Aghveran, Tsaghkadzor, Byurakan si Gugark, precum si pesterile montane naturale si stancile din sud-est.
Iar capitala Armeniei, Erevan poate fi considerata drept una dintre principalele destinatii turistice, un oras vechi de 2790 de ani, ocrotit de umbra piscurilor inzapezite ale maiestuosului munte Ararat unde biblica Arca a lui Noe a ancorat prima data dupa Potop.
Nu in ultimul rand, infrastrutura turistica s-a dezvoltat extrem de mult in Armenia in ultimii ani – desi mai avem multe de facut, in acest sens – iar o mare raspandire a capatat si turismul rural.
Cum vedeti dezvoltarea relatiilor pe diverse planuri dintre Armenia si Romania?
Armenia si Romania au fost mereu legate prin sentimente de prietenie si printr-o stransa cooperare. De altfel, comunitatea armeneasca din Romania, veche de peste 800 de ani – care imbina cele doua culturi – joaca importantul rol al unei “punti de legatura” intre popoarele noastre. Avem numeroase interese regionale comune, incluzand si zona Marii Negre. Exista un intens dialog politic intre cele doua tari, precum si relatii active economice, educationale, culturale si umane.
Armenia si Romania au o baza de cooperare solida, prin cele 49 de documente bilaterale incheiate, iar dezvoltarea legaturilor economice dintre Armenia si Romania este de importanta deosebita pentru ambele tari. Este adevarat ca nu intotdeauna conditiile au fost favorabile dezvoltarii acestor relatii, ambele tari trecand prin perioada economiei planificate. Mai mult decat atat, din nefericire, Armenia nu se afla intr-o pozitie prea buna, din punct de vedere geo-politic. Exista probleme nerezolvate in regiunea Nagorno-Karabah sau in relatiile noastre cu Azerbaijanul, ceea ce a condus la inchiderea unor rute rutiere. De aceea, oamenii de afaceri armeni utilizeaza cu precadere porturile din Georgia si Iran. Din pacae, caile ferate ale tarii noastre catre Europa si catre alte parti ale lumii trec prin Turcia si Azerbaijan, state cu care nu avem relatii diplomatice, iar granitele sunt acum inchise, ceea ce afecteaza – fara indoiala – si relatiile noastre de schimburi bilaterale economice cu Romania. Mai exista o cale ferata prin Georgia, cu legatura catre Rusia, dar nici aceea nu este functionala, din cauza faptului ca trece prin Abhazia. Iar calea ferata spre Iran nu este functionala, deoarece traverseaza un teritoriu ce apartine Azerbaidjanului. Asa ca – pe calea ferata – singurele noastre legaturi externe utilizabile sunt, in mare parte, cu porturile din Georgia, pe unde se fac transporturile de marfuri. Totusi, cu toate greutatile induse de factorii mentionati, Armenia ofera conditii excelente, inclusiv legislative, pentru dezvoltarea afacerilor. Din pacate, multi potentiali investitori straini nu-si dau seama de acest lucru. Am spus ca avem anumite probleme, dar ati vazut ca exista solutii viabile, iar mediul de afaceri intern, din Armenia, ofera un real sprijin pentru intreprinzatori.
tin sa precizez faptul ca Romania este un partener de incredere si extrem de important pentru Armenia. in acest moment, exista 42 de companii care au capital mixt, inregistrate in Romania. Comertul dintre Armenia si Romania a atins valoarea de 97 de milioane de dolari americani – in 2008 – si de 36 de milioanede dolari, in primele 7 luni din 2009, cu potential de crestere (pe principiul tarii de origine a marfurilor). La un moment dat, s-a pus si problema infiintarii in Armenia a unei fabrici de mobila realizate impreuna cu Romania. Dar – si poate fi chiar o recomandare din partea mea – eu consider ca adevaratele relatii intre oamenii de afaceri dintre tarile noastre nu se pot consolida decat prin dialogul direct, la fata locului. Eu pot prezenta oportunitatile de afaceri din Armenia, dar vizitele directe sunt adevaratele surse de informatii. Asa ca eu recomand potentialilor investitori romani sa vina in Armenia, pentru a stabili relatii directe cu oamenii nostri de afaceri si invers.
Sarcina noastra comuna este acum consolidarea tendintei pozitive si imbogatirea constanta a cooperarii noastre in domeniul afacerilor, cu noi intiative la scara larga si proiecte de investitii. Intentionam sa dezvoltam in continuare relatiile dintre tarile noastre, pe toate nivelele – politic, economic, cultural – si sa depunem eforturi impreuna pentru a apropia popoarele noastre.
Ce va doriti, ca diplomat, de la viitorul Guvern al Romaniei?
Oricare ar fi viitorul dvs. guvern, acesta trebuie, in primul rand, sa creeze conditii bune de dezvoltare si de viata pentru propriul popor. Pe plan extern, doresc ca viitorul guvern al Romaniei sa continuie promovarea unor bune relatii – pe toate planurile – cu tara prietena, Armenia!
Care este mesajul dvs catre comunitatea armenilor din Romania?
Le doresc prosperitate, ca intregii tari, de altfel. De asemenea, as dori ca armenii din Romania sa fie – ca si pana acum – o reala punte de legatura intre cele doua popoare, dintre Armenia si Romania. ( articol de Daniel Negut, preluat din revista Business Point, varianta print, nr. 46)
