Ca un bun cunoscator al pietelor de capital interne si internationale, cum ati putea caracteriza evolutia lor de la momentul declararii crizei financiare si pana astazi?
Evolutia pietelor de capital din 2007 si pana in prezent a fost similara unui montagne russe, cu cele mai mari banci in primul vagon. Desi panta cea mai abrupta a fost depasita cu succes, viteza a fost ametitoare si a generat mari emotii. Cu siguranta cursa mai are cateva surprize pentru investitori. Perspectiva unui colaps financiar la nivel global si a unui faliment al Europei Centrale si de Est a ieftinit indicii bursieri timp de un an si jumatate- aproximativ 53% in Statele Unite ale Americii si 80-90% pe Bursa de Valori Bucuresti, din maximele anulului 2007. Evitarea acelui „final meltdown”, tot mai mediatizat la inceputul acestui an, si perspectivele iesirii din recesiune a economiei globale, explica raliul bursier din ultimele 8 luni, timp in care pietele au revenit spectaculos.
Ati putea realiza o predictie asupra evolutiei lor ulterioare?
As putea sa incerc o predictie. Odata cu iesirea Germaniei si Frantei din recesiune in trimestrul al doilea si a Statelor Unite ale Americii in trimestrul al treilea, din punct de vedere economic suntem peste nivelul de dinaintea caderii bancii de investitii Lehman Brothers, in septembrie 2008. Din punct de vedere al burselor suntem undeva cu peste 10% sub nivelul acelui moment pe care mi-l voi aminti mult timp de acum incolo, pentru ca viteza de propagare a blocajului financiar la nivel global a fost total neasteptata. De obicei scaderile de pe burse aduc vanzatori, iar cresterile cumparatori. Continuand aceasta logica corelata cu dobanzi situate la niveluri minime istorice in economiile dezvoltate – bani ieftini in cautare de randamente si active cu potential de crestere- cred ca am putea vedea indicii burselor dezvoltate revenind la valorile din septembrie 2008. Vorbim de un castig de 12-15% de acum incolo, ceea ce in conditiile din ultimele luni, se poate transforma in aprecieri chiar mai mari pe Bursa de Valori Bucuresti.
Analizand masurile luate de bancile centrale ale altor state in incercarea de salvare a economiei si de depasire a perioadei de criza, care ar fi fost lectiile pe care ar fi trebuit sa le fi invatat noi, tinand cont de specificul economiei romanesti?
Multe din masurile luate de bancile centrale ale statelor dezvoltate nu puteau fi replicate de catre Banca Nationala a Romaniei. Nici nu a fost nevoie de programe masive de rascumparare a unor active „toxice” sau cu potential ridicat de depreciere, pentru ca tot datorita normelor restrictive impuse de BNR, sistemul nostru bancar a fost protejat de pierderi provenite din astfel de instrumente exotice. Totusi, bancile centrale din Europa Centrala si de Est s-au coalizat la momentul potrivit pentru a transmite un mesaj puternic speculatorilor in cautare de randamente rapide in piete ilichide, care depreciind semnificativ monedele regionale, ar fi putut avea un efect devastator asupra portofoliilor de credite pe plan local. Tot BNR a contribuit la stabilizarea cursului de schimb pe tot parcursul acestui an, iar predictibilitatea cel putin intr-un anumit sens, prinde bine mediului de afaceri in conditiile in care turbulentele pe plan politic s-au intetit. Convingerea mea este ca pe plan international bancherii centrali si guvernele s-au coalizat pentru a evita un colaps financiar de proportii globale. O decizie intarziata sau amanata din partea Rezervei Federale, a Congresului sau a Trezoreriei Statelor Unite ar fi putut schimba soarta economiei globale. De aici vine cea mai importanta lectie, iar la noi cred ca trebuie aplicata de mediul politic. Momentul este cu atat mai potrivit pentru ca politicienii sa lase deoparte orgoliile de partid si sa devina un ascultator si un executant bun al masurilor sugerate de Banca Centrala si de Fondul Monetar International, cu cat Romania trece printr-o grava criza financiara. Sigur suna ca un cliché, dar poate fi un prim semnal pentru investitori ca Romania face un pas inainte ca maturitate politica, iar astfel de semnale nu sunt niciodata ignorate.
Demersul initiat de The Money Channel, „Economia in 2010”, cauta sa stabileasca tendintele de evolutie ale mediului de business din Romania in anul viitor. Una dintre concluziile sondajului realizat in acest sens arata ca, desi oamenii de afaceri se asteapta la o scadere economica, totusi prefigureaza o crestere a cifrei de afaceri cu aproape 10% in 2010. Cum trebuie sa intelegem aceasta subtila contradictie?
Sondajul realizat de The Money Channel pe un esantion de 400 de manageri creioneaza un tablou destul de complex pentru anul 2010. Scaderea medie a economiei, estimata de respondenti este de 0,08%, dar de obicei, personal ma concentrez pe cifra mediana, adica ce estimeaza cel mai mare numar de manageri, iar nici aici nu vedem o diferenta majora, ci stagnare fata de 2009. in ceea ce priveste cifra de afaceri, managerii sunt ceva mai optimisti pentru ca, desi, evolutia in perspectiva a intregii economii este incerta, ei stiu foarte bine ce se petrece in interiorul companiilor pe care le conduc. Multi dintre ei sunt bine documentati. ªtiu ce se intampla pe plan extern si spera ca o evolutie buna a economiilor din Zona Euro se va transfera prin comenzi si afaceri in crestere pentru companiile lor. Altii cunosc deja un reviriment al cifrei de afaceri pe sfarsit de an si cred ca tendinta se va mentine si in 2010, iar unii dintre ei si-au stabilit deja contractele pe anul viitor. ªi probabil ca mai exista si categoria care spune ca pur si simplu mai rau de atat nu se poate. Clasa politica a dezamagit prin masuri amagitoare pentru economie, a caror inefecte se vor resimti si anul viitor, pe principiul ca nu se face primavara cu o floare. Perspectiva somajului in crestere, a scaderii consumului, a insolventei in care vor ajunge multe firme ii obliga sa fie conservatori si, de ce nu, realisti in estimarile pentru 2010.
Vreau sa schimbam putin registrul si sa mutam discutia pe un plan de mare actualitate: alegerile prezidentiale. Spuneati, intr-o corespondenta de anul trecut, de pe 4 noiembrie, ca „evolutia pietei de capital reprezinta tot timpul un bun indicator al rezultatului final al alegerilor”. Desigur, era vorba de alegerile din SUA si de piata americana de capital. Ca sa ajung la intrebare, trebuie sa continui citatul: „traderii asteapta astazi o victorie a candidatului democrat Barrack Obama”. Previziunile lor s-au adeverit. Desi mi-as dori sa stiu cum se pot realiza astfel de previziuni, sunt convinsa ca explicatiile sunt mult prea ample si complexe pentru a putea fi prezentate in cateva randuri, insa nu ma pot opri sa nu va intreb daca analiza evolutiei pietei noastre de capital ne-ar putea sugera un rezultat al alegerilor.
As putea spune ca Bursa de Valori Bucuresti ar fi un indicator mai exact pentru rezultatul alegerilor in Statele Unite decat ce se va intampla in noiembrie-decembrie in alegerile prezidentiale din Romania. Explicatia este foarte simpla si chiar ultimele zile reflecta decuplarea totala a pietei de capital de mediul politic. Caderea Guvernului Boc, instabilitatea politica ce a urmat, votul negativ primit de Guvernul propus de Lucian Croitoru, si chiar potentiala amanare a celei de-a treia transe de la Fondul Monetar International nu au avut nici un impact asupra indicilor bursieri. in schimb, investitorii de pe plan local sunt foarte sensibili la cifrele de somaj din Statele Unite, la discursul presedintelui Barack Obama, sau a sefului Rezervei Federale americane Ben Bernanke. Doar pragul la SIF-uri mai reuseste sa capteze din cand in cand atentia investitorilor locali. Este clar ca investitorii au devenit mai sofisticati, iar politicienii si-au pierdut credibilitatea in fata actorilor de pe bursa. Claudia Daniliuc (interviu preluat din revista Business Point, nr. 45, varianta print)
