Programul Operational Infrastructura Mare 2014 -2020 (POIM), aprobat oficial de Comisia Europeana, contine recomandarile WWF in ce priveste integrarea biodiversitatii ca obiectiv trasversal in program. Programul are acum o axa prioritara dedicata finantarii proiectelor pentru natura, dar ia in considerare protejarea biodiversitatii si in cazul altor investitii, cum sunt infrastructura de transport sau managementul riscurilor la inundatii.
Drumul pana la acest rezultat a fost lung si a inceput in 2012, cand WWF a fost acceptat ca membru cu drept de vot in Comitetul Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), un forum constituit la nivel national in cadrul caruia s-au stabilit prioritatile de dezvoltare ale Romaniei pentru perioada 2014 – 2020.
Au urmat numeroase dezbateri, consultari, focus-grupuri, comunicari scrise si intruniri ale grupurilor de lucru pe sectoare de interes unde au fost dezbatute prioritatile de finantare.
Pe tot parcursul procesului, WWF a participat activ, fiind singura organizatie de mediu din Romania care a contribuit cu propuneri concrete pe masuri.
Ce s-a obtinut ?
– mai multi bani pentru biodiversitate in cadrul Axei Prioritare 4 „Protectia mediului prin masuri de conservare a biodiversitatii, monitorizarea calitatii aerului si decontaminarea siturilor poluate istoric”. De la o alocare initiala de 50 mil euro s-a ajuns, in programul aprobat, la 350 mil euro, cu aproximativ 130 milioane mai mult decat in perioada 2007-2013
– prioritizarea implementarii planurilor de management, a seturilor de masuri de conservare si planurilor de actiune pentru ariile naturale protejate, precum si a crearii si mentinerii coridoarelor ecologice si coridoarelor de migratie a speciilor si a reconstructiei ecologice a ecosistemelor de pe suprafata ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000. Finantarea elaborarii planurilor de management pentru siturile Natura 2000 va fi, de asemenea, continuata.
– ONG-urile si custozii ariilor naturale protejate sunt eligibili si pot aplica pentru fonduri europene alocate pentru biodiversitate. De asemenea, ONG-urile cu expertiza in reconstructia ecologica sunt eligibile in parteneriate cu autoritatile pentru proiecte ce vizeaza adaptarea la schimbarile climatice si managementul riscurilor extreme (inundatii).
– protejarea biodiversitatii este luata in calcul si la nivelul prioritatilor de finantare din POIM. Avand in vedere ca prin POIM sunt promovate o serie de masuri de dezvoltare ce pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii, solutiile promovate pentru implementarea proiectelor trebuie sa ia in considerare infrastructura verde si serviciile oferite de ecosisteme la momentul evaluarii impactului asupra mediului.
– infrastrucutura verde si solutiile oferite de ecosistemele naturale (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundatiilor si desertificarii, stabilirea unor zone inundabile controlat si masuri bazate pe ecosisteme) – au prioritate pentru finantare in cadrul axei privind gestionarea riscurilor generate de cresterea incidentei evenimentelor extreme (inudatii si seceta).
– microhidrocentralele nu sunt eligibile pentru finantare prin POIM si nu sunt considerate ca prioritate de invesitie nici in Acordul de Parteneriat.
– dezvoltarea coridoarelor de transport (autostrazi etc. ) se va face prin promovarea infrastructurii verzi, in deplin acord cu ecosistemele naturale (de exemplu, utilizarea noilor tehnologii pentru pasaje si poduri), reducand astfel efectele negative asupra biodiversitatii.
Viziunea WWF asupra dezvoltarii infrastructurii
in timp ce suntem de acord cu faptul ca Romania are nevoie „de o infrastructura adecvat dezvoltata, moderna si sustenabila”, exista riscuri foarte mari in ceea ce priveste degradarea biodiversitatii (cu consecinte nu doar ecologice, ci si sociale si economice). Infrastructura de transport, energetica si de gestionare a riscurilor extreme (ex. inundatii, seceta) planificata si gestionata ineficient poate cauza pierderi pentru biodiversitate, prin fragmentarea habitatelor si periclitarea speciilor, astfel gasirea solutiilor adecvate a devenit o preocupare si a Uniunii Europene.
inca din anul 2006, WWF-Romania le-a amintit constant autoritatilor romane de faptul ca grija pentru natura ar trebui sa fie prioritara, fiind baza oricarei dezvoltari. Dialogul constant cu ministerele relevante si alte institutii din subordine au mers pe ideea ca masurile de protectie si conservare a naturii nu sunt un impediment pentru dezvoltare, ci o obligatie nationala si europeana si, mai mult decat atat, un avantaj in dezvoltare. Romania, considerata ca fiind una din cele mai bogate ţari europene din punctul de vedere al resurselor naturale, nu trebuie sa repete greşelile altor ţari, care in ultimii ani şi-au distrus natura, iar acum investesc sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut.
WWF nu se limiteaza la integrarea formala a conservarii naturii, ci va urmari indeaproape proiectele relevante pentru organizatie in special pe sectoarele de transport, energie, schimbari climatice si managementul riscurilor, pentru a ne asigura ca masurile de pe hartie se vor regasi si in proiectele propriu-zise si in final, pe teren.
Mai mult decat atat, in cadrul proiectului „Guvernare participativa activa pentru dezvoltare durabila prin reconstructia ecologica a luncii Dunarii” WWF pune bazele unui model de dezvoltare durabila prin promovarea beneficiilor renaturarii zonelor umede in lunca Dunarii, cu implicarea factorilor de interes de la nivel local, dar si a autoritatilor publice la nivel national pentru gasirea celor mai fezabile solutii pentru implementarea initiativelor de reconstructie ecologica a zonelor umede in lunca Dunarii. Prioritizarea finantarii infrastructurii verzi si solutiilor bazate pe ecosisteme in cazul gestionarii riscurilor extreme este un rezultat ce va ajuta la atingerea obiectivelor proiectului a declarat Raluca Dan, manager politici publice WWF.
Proiectul derulat de WWF, Guvernare participativa activa pentru dezvoltare durabila prin reconstructia ecologica a luncii Dunarii, se bazeaza pe ideea renaturarii luncii Dunarii, propice pentru dezvoltarea socio-economica a comunitatilor locale, aducand totodata beneficii autoritatilor locale sau proprietarilor de terenuri agricole din incintele indiguite din lungul Dunarii. Acesta este finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in Romania, cu suma de 150 000 euro si se va finaliza in aprilie 2016.
