Bancile nu vor mai putea urmari alte active sau veniturile viitoare ale clientilor cu credite avand garantii imobiliare, chiar daca din executarea garantiei nu a rezultat acoperirea integrala a obligatiilor de plata, potrivit unui proiect de lege publicat de ANPC care preia o directiva UE, transmite Mediafax.
„in orice situatie, riscul de creditare se imparte intre creditor si consumator iar returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului. in cazul in care pretul obtinut pentru bun imobil afecteaza suma datorata de catre consumator, creditorii si executorii judecatoresti depun toate eforturile in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite”, se arata in poiectul de act normativ publicat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.
Documentul mai prevede ca, in cazul imposibilitatii consumatorilor de a accepta majorarea dobanzii, creditorul nu are dreptul sa denunte unilateral sau sa rezilieze contractul. Creditorul trebuie sa faca o propunere, transmisa in scris, de reesalonare sau de refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale consumatorului.
in orice situatie, legiuitorul propune ca rata dobanzii aplicabile anual sumei trase din credit sa nu poata fi mai mare de 15%.
„Dobanda penalizatoare se calculeaza pe baza de procent fix si se aplica la valoarea principalului. Dobanda penalizatoare nu poate depasi cu mai mult de cinci puncte procentuale rata dobanzii aplicate atunci cand creditul nu inregistreaza restanta”, se arata in proiect.
Documentul mai prevede ca, in cazul in care consumatorul sau sotul/sotia acestuia se afla in una dintre urmatoarele situatii: somaj, reducere drastica a salariului, deces, dobanda penalizatoare nu poate depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii aplicata atunci cand creditul nu inregistreaza restanta. Prin reducerea drastica a salariului se intelege o reducere de cel putin 15% din valoarea acestuia. Dobanda penalizatoare limitata la doua puncte va fi perceputa pana la incetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni. in caz de deces, perioada nu poate fi mai mica de 6 luni.
Dobanzile penalizatoare nu trebuie sa depaseasca cuantumul necesar pentru a compensa creditorul pentru costurile suportate in urma nerambursarii.
Se interzice aplicarea dobanzilor penalizatoare la soldul creditului sau la valoarea totala a creditului ori la valoarea totala platibila de catre consumator.
Cuatumul dobanzilor penalizatoare nu trebuie sa depaseasca soldul creditului.
Dupa declararea scandentei anticipate, se poate percepe doar o dobanda penalizatoare, asa cum este aceasta stabilita la art. 3 alin. (2) din OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, cu completarile si modificarile ulterioare.
Pe parcursul procedurii de executare silita se interzice perceperea dobanzilor si a dobanzilor penalizatoare.
Potrivit proiectului, creditorii iau toate masurile pentru a preveni declararea scadentei anticipate, initierea procedurilor de executarea silita a consumatorilor ori vanzarea debitelor restante catre societatile de recuperare creante.
Creditorii trebuie sa poata face dovada ca au depus toate diligentele in vederea evitarii initierii procedurilor mentionate.
Creditorii monitorizeaza permanet rambursarile efectuate de consumatori in scopul prevenirii acumularii restantelor.
Dupa neachitarea consecutiva a trei rate de catre consumatori, creditorii ii contacteaza, in scris, oferind solutii efciente pentru achitarea debitului.
De asemenea, creditorii ofera consumatorilor cu restante cel putin urmatoarele solutii: un plan de reesalonare, posibilitatea refinantarii utilizand una din ofertele curente ale creditorului.
in orice situatie, solutiile oferite vor tine cont de situatia consumatorului, nu impun costuri suplimentare pentru consumator, nu determina o reevaluare a bunului adus in garantie, decat la solicitarea expresa a consumatorului, si, de asemenea, nu impun o alta garantie.
Creditorul il va notifica pe consumator cu cel putin 30 de zile inainte de declararea scandenta a creditului sau de initierea procedurii de executare silita, dupa caz, se mentioneaza in proiect.
Obligatiile descrise anterior se aplica si in cazul procedurilor initiate de societatile de recuperare creante.
Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita este intre cel putin 3 luni si cel mult 6 luni.
Noile reglementari apar in contextul in care aprecierea puternica a francului elvetian in luna ianuarie a generat proteste la adresa bancilor din partea clientilor care au contractat imprumuturi in aceasta moneda in anii anteriori si ale caror rate lunare au crescut acum substantial.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci, dintr-un total de 14 institutii de credit care au acordat finantari in franci elvetieni. in realitate, numarul debitorilor cu credite in franci elvetieni depasesete 150.000, avand in vedere ca mai multe institutii de credit au externalizat o parte din aceste imprumuturi catre bancile-mama.
Problema creditelor in franci elvetieni este mai ampla, intrucat aprecierea francului a facut ca valoarea imprumuturilor exprimate in euro sa fie chiar de 3 -4 ori mai mare decat cea a valorii de piata a garantiilor imobiliare colateralizate. in aceste conditii, clientii ar fi mult mai avantajati sa cedeze imobilele bancilor in contul imprumuturilor si sa cumpere alte imobile la preturile actuale.
Potrivit insa Codului Civil, creditorii sunt indreptatiti sa se indrepte pentru recuperarea debitului si asupra celorlalte bunuri patrimoniale ale clientilor, precum si asupra veniturilor lor prezente si viitoare.
Prin proiectul legislativ propus spre dezbatere ANPC sustine ca se doreste crearea unui cadru legal complex si cuprinzator in ceea ce priveste contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor. Proiectul isi propune atat transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, cat si reglementarea unor aspecte specifice pietei si practicilor nationale.
