In urma cu doar doi ani, in intreaga Japonie, se vorbea despre deceniile pierdute ale tarii Soarelui Rasare. Dupa 1990, Japonia intrase intr-o indelungata perioada de stagnare, marcata de dezastre naturale precum cutremurul de la Kobe sau cataclismul de la Fukushima.
In plan economic tara ce devenise simbolul international al cresterii economice, in anii `60 si `70 ai secolului trecut, se chinuia acum cu o inflatie crescuta, reducerea competitivitatii economice si competitia cu produsele ieftine si de slaba calitate ale Chinei.
Cel care a reusit sa ridice tara din marasm, Primul ministru-Shinzo Abe, a reusit sa introduca si un nou cuvant in dictionarul economiei mondiale: abeconomia (un amestec intre economie si Abe-numele premierului nipon).
Ce e abeconomia ?
Politica economica ce a permis ca miracolul japonez sa renasca este un dozaj savant de investitii statale directe in economie, si de investitii de stat indirecte, in titluri de valoare ale Bancii Japoniei, ceea ce permite relaxarea creditarii si scaderea dobanzilor.
Aceasta infuzie de capital nu este insa gandita sa fie singurul motor al cresterii economice, ci este planificata sa vina in intampinarea si in sprijinul investitiilor private, ele fiind adevarata cheie a combinatiei de crestere economica.
Investitia de stat este doar un auxiliar, un sprijin si un accelerator de crestere economica si un ingredient de crestere a increderii investitorilor privati.
O alta dimensiune importanta a planului de crestere economica este data de cresterea competitivitatii produselor japoneze prin masuri financiare, incluzand devaluarea monedei nationale, ceea ce face ca produsele japoneze sa fie mai ieftine si mai atractive si prin sprijinirea fiscala a cresterii competitivitatii.
In final, ceea ce deosebeste planul premierului Shinzo Abe de alte constructii economice este accentul pus pe evitarea inflatiei.
Orice plan de stimulare a cresterii economice trebuie sa accepte si o crestere a inflatiei aceasta fiind o adevarata axioma economica.
Nu e cazul Japoniei, unde abeconomia face dintr-un pachet serios anti-inflatie o caracteristica aparte: tinerea sub control a cresterii salarilor, impozitarea stricta si accentul pus pe export in activitatea economica, in defavoarea pietei interne, toate sunt masuri specifice ce fac din abeconomie un echilibru fragil intre crestere si inflatie, competitivitate si export etc.
In final, o dimensiune marcanta a mesajului abeconomiei este atentia acordata sectorului social.
Astfel sistemul de pensii, cel al asigurarilor de sanatate si sistemul medical, devin piloni ai cresterii economice, dar si ai satisfactiei nationale.
Astfel guvernul Abe nu cade in capcana facila a cresterii veniturilor directe, al „pomenii electorale”, cum este cunoscuta in SUA si Europa, ci prefera sa investeasca sumele obtinute din cresterea economica in cheltuieli sociale indirecte, ce imbunatatesc calitatea vietii fara aport inflationist.
O noua miscare inspirata.
Abeconomia: un model international ?
Odata inregistrate primele succese majore ale planului primului ministru Shinzo Abe, abeconomia a devenit un model international, economisti celebri precum Joseph Stiglitz, profetiind ca acest sistem va deveni un model international de succes.
Ceea ce atrage si mai mult atentia generala este ridicarea situatiei economiei la rangul de element al securitatii nationale.
Este acesta un mesaj de seriozitate si de atentie maxima pe care guvernul Shinzo Abe il aduce, ca un argument suplimentar, in fata investitorilor privati, interni si internationali.
Starea economiei japoneze este o componenta a sigurantei nationale, iar investitiile voastre sunt sigure, acesta e mesajul subliminal cu care Japonia apare pe piata investitiilor avand un nou atuu puternic in favoarea sa.
Fara indoiala ca vestea cresterii economiei japoneze este o stire buna pentru economia mondiala, ingrijorata de prabusirea economiei chineze.
Sistemul abeconomic insa poate fi folosit doar de tarile cu un aparat economic puternic si cu o industrie dezvoltata, precum satele Uniunii Europene sau masina economica americana, pentru ca ne aflam in fata unei experiente economice ce se concentreaza pe rafinarea deciziilor economice, prevenirea inflatiei si asigurarea unei cresteri economice sanatoase si sustenabile intr-o economie puternica ce a fost lovita de criza.
Ca atare modelul abeconomiei trebuie inteles si reprodus in activitatea economica a marilor puteri economice, pentru a permite o iesire din criza economica actuala.
Astfel modelul abeconomic este poate cea mai importanta contributie pe care Japonia o poate aduce la reluarea cresterii economice mondiale si la iesirea din actualul model de criza auto-repetitiva.
La intrebarea daca poate deveni din nou Japonia forta stablizatoare a economiei mondiale, putem raspunde cu siguranta ca datorita abeconomiei pozitia de model economic mondial pare cel putin asigurata.(Prof. dr.Anton Caragea – Director Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica)
