Romania poate pierde aproximativ noua miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, daca nu va lua masuri pentru gestionarea eficienta a ariilor naturale din Muntii Carpati, rezulta dintr-un studiu realizat de Regia Nationala a Padurilor, in parteneriat cu WWF.
Regia Nationala a Padurilor Romsilva, in parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF), a realizat un studiu in cadrul proiectului „imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de arii protejate din Muntii Carpati”, finantat din Fondul Global de Mediu si implementat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), anunta Mediafax.
In cadrul studiului, s-a realizat pentru prima data o evaluare comparativa a doua sisteme de management al ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, care arata impactul economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei cum ar fi turismul, apele minerale, resursele de apa, agricultura, sivicultura si vanatoarea, pe o perioada de 25 de ani.
Utilizand date si cifre de la nivelul a cinci parcuri-pilot, studiul arata ca ariile naturale protejate reprezinta un bun economic important si productiv, care asigura un flux de produse si servicii valoaroase din punct de vedere economic si care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economica.
Pe de alta parte, conform aceleiasi cercetari, continuarea actualului sistem de gestionare va duce la declinul iremediabil al biodiversitatii biologice si la pierderea unor beneficii importante pentru economia tarii.
„Aceste estimari reprezinta argumentul economic pe care il prezentam factorilor de decizie, pentru a se intelege mai bine ca sistemul de exploatare al unor resurse naturale finite, fara o investitie corespunzatoare in gestionarea lor durabila, poate sa duca la beneficii pe termen scurt, insa la degradarea resurselor naturale”, a declarat Monica Moldovan, director de programe la UNPD Romania.
Proiectul in cadrul caruia a fost realizat studiul include 22 de arii naturale protejate, iar analiza financiara elaborata la nivelul acestora, insumand o suprafata totala de aproximativ un milion de hectare, arata ca cele aproximativ 11,4 milioane de lei alocate in 2010 pentru cheltuielile de administrare si implementare a planurilor de management reprezinta doar 57% din cei 20,1 milioane de lei reprezentand nevoile corespunzatoare nivelului de baza de administrare a acestora.
Proiectiile realizate arata ca perpetuarea situatiei actuale va conduce la pierderi ale economiei nationale de circa noua miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, daca estimarile pentru cele cinci parcuri pilot se extrapoleaza la toate parcurile din Carpatii Romaniei.
„Asigurarea finantarii ariilor naturale protejate la nivelul optim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la aproximativ 29 de euro pentru fiecare un euro investit”, se arata in studiu.
Initiatorii proiectului au precizat ca rezultatele obtinute prin analiza comparativa a serviciilor ecosistemelor la nivelul ariilor naturale protejate din Muntii Carpati pot fi considerate subestimate, avand in vedere ca pentru un numar semnificativ de servicii nu exista sau este dificil de dezvoltat, in viitorul apropiat, o piata reala pentru valorificarea acestora.
Ei mai arata ca finantarea durabila a ariilor naturale protejate va trebui asigurata prin explorarea intregii palete de surse si mecanisme de finantare, inclusiv alocatii financiare directe de la bugetul de stat, mecanisme voluntare sau obligatorii pentru plata serviciilor ecosistemelor, prin crearea de noi piete pentru aceste produse, precum si prin acorduri si parteneriate incheiate intre administratiile parcurilor si sectorul privat.
