Necesarul de finantare al Ministerului de Finante va fi de 70 de miliarde de lei anul urmator, nivel similar cu cel de anul acesta, iar statul ar trebui sa foloseasca pietele externe intr-o masura mai mare pentru a-si asigura fonduri necesare, potrivit unei analize a grupului bancar Erste.
„Chiar daca Guvernul este decis sa continue procesul de consolidare fiscala anul urmator, iar un nou acord cu FMI si UE este foarte probabil, necesarul brut de finantare al Ministerului de Finante este aproximativ neschimbat comparativ cu 2013”, se arata in nota grupului austriac.
Din necesarul de finantare estimat la 70 de miliarde de lei pentru anul urmator, echivalent cu 11% din PIB, cea mai mare parte este constituita de acoperirea de datorii ajunse la maturitate si dobanzi, reprezentand circa 8,8% din PIB.
Calculele Erste privind necesarul brut de finantare nu iau in calcul vanzarea unor active ale statului.
Potrivit datelor Ministerului de Finante, maturitatea medie a datoriei emise pe piata locala este de doar 1,7 ani, situatie care conduce la o valoare ridicata a rambursarilor pentru urmatorii doi ani. Aproximativ 44% din suma imprumutata de pe piata locala are maturitatea mai mica de un an, in timp ce numai 3,4% depaseste 5 ani.
Aceasta situatie ar putea deveni o problema in viitor, in cazul in care conditiile de pe piata financiara se inrautatesc, din cauza factorilor externi sau interni, potrivit Erste. Riscurile interne sunt o accelerare neasteptata a inflatiei si o posibila deteriorare a situatiei politice.
Ministerul de Finante ar trebui sa foloseasca pietele globale mai mult pentru acoperirea necesarului brut de finantare in 2013 si 2014, din doua motive, considera banca austriaca.
O astfel de strategie ar consolida rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei, asigurand „munitie” pentru apararea cursului leului in contextul unor iesiri importante de valuta pentru platile catre FMI. Platile combinate ale Ministerului de Finante si bancii nationale catre FMI vor atinge varful in urmatorii doi ani, cu 5,2 miliarde de euro in 2013 si 5,3 miliarde de euro in 2014. impreuna cu intrarile scazute de capital privat si accesarea redusa de fonduri europene, aceasta situatie ar putea pune in pericol stabilitatea leului, se arata in nota Erste.
Al doilea motiv care sustine atragerea de fonduri mai importante prin emisiuni de obligatiuni in valuta in urmatorii doi ani este extinderea maturitatii datoriei peste cea de pe piata locala. imprumuturi externe mai mari ar diminua presiunea de finantare asupra statului si ar reduce costurile.
De asemenea, Ministerul de Finante ar trebui sa emita pe piata locala obligatiuni in lei cu maturitati mai lungi , 10, 15 si posibil 20 de ani.
Pincipala provocare a Romaniei in urmatoarea perioada este revenirea la o crestere puternica si sustenabila pentru o consolidare suplimentara a finantelor publice, scrie Erste. Principalul obiectiv al autoritatilor ar trebui sa fie asigurarea de fonduri mai mari din surse externe pentru cresterea economiei. Fondurile UE si investitiile straine directe pot creste productivitatea si avansul potential al PIB la 3-4% incepand din 2015, fata de 1-2% in prezent.
Erste se asteapta ca economia Romaniei sa stagneze in acest an, urmand sa creasca cu 1,1% in 2013 si cu 2,3% in 2014. indatorarea raportata la PIB va avansa usor, de la 34,1% estimat pentru acest an la 34,6% anul urmator, nivel la care se va situa si in 2015. (MEDIAFAX)
