A fost atat de discutata aceasta tema, a starnit o multime de reactii, a impartit aceasta tara in grupuri si grupulete, a fost momentul in care Romania si-a recuperat vocea, astfel incat nimeni parca nu mai vrea sa auda despre tratarea acestei teme pe baza disensiunilor din jurul ei. Asta poate fi in prima faza punctul de vedere al unui om care a privit cu relativa atentie ceea ce s-a intamplat in acest domeniu in ultima perioada de timp, insa nu vreau sa abordam si noi aceasta chestiune prin prisma unei dispute de ordin politic sau din perspectiva simplista a celor care se folosesc de aceasta tema reducand totul la nivelul unui conflict de tip personal. Este oportun si necesar sa aducem in discutie pe cat posibil principiile unei legi fundamentale pentru orice natiune europeana. As vrea sa vorbim evitand transformarea subiectului intr-unul pur politic confiscat in general pentru aportul sau electoral. in mod cert ca ceea ce s-a intamplat cu doctorul Arafat, fondatorul SMURD demonstreaza capacitatea precara de relationare si de integrare a comunicarii in cadrul unui aparat guvernamental sovaielnic, sigur ca reforma acestui domeniu nu are la baza o dezbatere publica serioasa si ca se face ca de fiecare data in ultimii ani fara o strategie in favoarea populatiei dar a venit momentul in care sa asezam aceasta societate pe baza unor principii durabile.
Lipsa transparentei unui studiu de impact, scrierea unei legi pe “genunchii” unei comisii prezidentiale obligata sa dea repede curs unei solicitari de reforma a adus discutia intr-o zona deschisa unei manipulari din care e greu sa mai spui cine castiga. Oamenii au reactionat in modul in care au reactionat pentru ca de aceasta data au fost loviti in ceva mai important decat foamea despre care am tot vorbit in ultimii ani, in teama ca nimanui nu-i va mai pasa de dreptul la o asistenta medicala de calitate. Ideea unui acces la sistemul medical doar pentru cei cu resurse materiale a sporit teama unui popor pentru care speranta pare sa fi apus demult. in aceste conditii orice discutie de ordin tehnic sau principial este de prisos, autoritatile demonstrand odata in plus carente de comunicare cu privire la un proiect de lege cu mare impact social.
Interesele legate de reasezarea sistemului national de sanatate au la baza ca de fiecare data foarte multi bani, numiti generic bani publici. Abordarea sistemului sanitar de urgenta prin prisma unor servicii private nu inseamna in principiu una eronata insa libertatea pacientului de a alege serviciile pe care le plateste si mai ales cui le plateste trebuie pastrata intacta. in lumea occidentala pe care o tot invocam drept exemplu, folosind modelul german in exces, cetateanul alege in mod direct cum directioneaza banii prin intermediul unei polite de asigurare de sanatate aici insa, statul vrea sa colecteze banii ca apoi sa ii imparta in mod discretionar, transformand dreptul tuturor in afacerea celor putini. Acest mod de actiune creeaza in mod clar suspiciuni si demonstreaza din nou modul de intelegere asupra unei legi de mare importanta pentru societate a unui guvern pentru care oamenii au devenit un simplu fapt statistic.
Implicarea privatului in sistemul medical poate fi un plus in aceiasi masura in care poate fi si un pas care sa anuleze evolutia evidenta din sistemul de asistenta de urgenta daca se are in vedere doar aspectul material al problemei. Legea Sanatatii nu poate fi si nici nu trebuie sa fie doar rezultatul unui proces tehnic de elaborare ci concluzia intelegerii faptului ca accesul la sanatate reprezinta o chestiune de siguranta nationala. Nici o guvernare responsabila indiferent de culoare cu care se identifica nu poate sa duca discutia in zona orgoliilor de tip personal lasand neexplicate probleme legate de normele de aplicare ale unei legi fundamentale, lasand la mana speculatiilor pachetul de servicii de baza de care beneficiaza un pacient in sensul noii legi. Sistemul de urgenta va fi facut praf in cativa ani, lumea medicala va deveni un centru comercial in care singurul principiu va fi legat de banii celor care intra in el. Modul in care se discuta acum despre aceasta lege arata clar ca nu s-a facut sub nici o forma un studiu de fezabilitate cu privire la norme care destabilizeaza un sistem intreg, arata graba unora de a elabora un set de principii care vor avea un impact semnificativ asupra fiecaruia dintre noi. Rezultatele pe care le avem cu privire la intelegerea unei legi care sa aseze societatea romaneasca in rand cu lumea civilizata arata o societate speriata si incapabila sa mai creada in institutiile care il reprezinta.
Reducerea discutiei la nivelul unui conflict personal intre Raed Arafat si presedintele Traian Basescu este o fina forma de manipulare si de indepartare evidenta de la problemele de fond ale acestui domeniu. Nu discutam niciodata cu maturitate despre drepturile asiguratului, despre imbunatatirea serviciilor medicale de care beneficiaza cetatenii, discutam mereu superficial si impulsiv facand astfel jocul celor care in liniste isi vor servii clientela ca de fiecare data dupa evenimentele din decembrie 1989. Este necesara dincolo de orice alta reactie abordarea unor aspecte legate de legislatia secundara caci daca o serie de probleme vor fi reglementate prin ordin de ministru se va crea o haos din care desigur din nou principalul perdant va fi cetateanul de rand. Din pacate toate aceste aspecte sunt convins ca vor fi umbrite de abordarea de tabloid pe care o alegem mai des decat ar trebui sa o facem.
Legea Sanatatii in forma sa actuala prevede un principiu simplu si evident acela in care cetateanul plateste pentru ca unii sa detina bani de rulaj. Legea in forma sa prezenta deschide drumul unui monopol in domeniu care va deveni vizibil in doar cativa ani indreptandu-se astfel impotriva libertatii de alegere a fiiecaruia dintre noi. Despre toate aceste aspecte as vrea sa vorbim generand o dezbatere publica serioasa pe o tema care reprezinta fara doar si poate o problema de siguranta nationala. As vrea ca in cele din urma sa intelegem cu totii ca nimeni nu are dreptul sa transforme sanatatea intr-o afacere din care cei multi sa piarda evident. Retragerea unei astfel de legi este fara doar si poate o solutie care ne da timp sa gandim o reasezare a unui sistem de care noi toti depindem. Ceea ce se intampla acum in sistemul sanitar, saracia si teama care domina mai multi oameni decat suntem dispusi sa recunoastem este rezultatul evident a peste 20 de ani de lipsa de viziune. in acest moment dincolo de tentatia abordarilor de ordin politic este necesara stabilirea unor principii pe baza carora aceasta societate sa prezinte un soi de sanatate in raport cu cerintele lumii moderne. in acest moment Romania plateste factura lipsei de strategie pe termen mediu si lung, plateste lipsa de viziune a unui sistem care a asteptat mereu ca solutiile sa vina din alta parte. Noi suntem in mod clar contemporani cu un tip de decont pe care putini il pot anticipa in aceste momente.
(Articol preluat din revista Business Point, nr. 64, varianta print)
