Reducerea ratei de politica monetara cu 0,25 puncte, de la 6% la 5,75% pe an, nu se va resimti in dobanzile practicate de banci la creditele acordate firmelor si populatiei, intrucat nu se imbunatateste lichiditatea din sistem, iar piata se bate pentru resursele in lei, potrivit analistilor. Majoritatea analistilor exclud vreo influenta direcat in dobanzile de pe piata sau se arata rezervati, conditionand o eventuala taiere a ratelor la credite de o aplanare a presiunilor externe.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis joi sa reduca cu 0,25 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara, de la 6% la 5,75% pe an, si sa mentina nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,75% se aplica incepand de vineri, 6 ianuarie.
„Decizia BNR a fost anticipata de piata si nu a avut efecte asupra cursului de schimb. Efectele asupra ratelor dobanzilor sunt compensate de competitia bancilor pentru economiile populatiei si firmelor. BNR ar putea stimula scaderea costului creditelor in lei prin continuarea procesului de relaxare a politicii monetare, dar si oferind lichiditate bancilor pe termene mai lungi, cateva luni – un an, prin operatiuni repo cu scadente mai mari”, spune Dan Bucsa, economist sef la UniCredit-tiriac Bank.
La randul sau, economistul sef al BRD, Florian Libocor, nu se asteapta la un efect vizibil in piata, considerand ca decizia BNR este de prea mica amploare pentru a se face simtita in creditare.
„Pe curs nu va exista efect, pentru ca Romania plateste oricum cele mai mari randamente din regiune, cu exceptia Ungariei. Taierea este nesemnificativa pentru a vedea influenta in dobanzi. Reduceri la costul creditelor s-ar putea vedea abia dupa inca o taiere de cel putin jumatate de punct procentual. Daca te raportezi la inflatie decizia este corecta, intrebarea este cat de stabila este inflatia la acest nivel”, apreciaza Libocor.
Analistul economic Florin Citu argumenteaza ca decizia BNR nu va impacta in piata intrucat parghia de transmitere a dobanzii s-a dovedit nefunctionala in ultima perioada, lichiditatea din sistem este fragila, iar dobanda de ultim resort (rata Lombard) este foarte inalta, la 9,75% si reflecta riscul maxim de dobanda in cazul unor socuri exterene.
Citu crede ca, pe termen scurt, reducerea ratei BNR se va reflecta in castiguri usor mai ridicate pentru banci in operatiunile repo la BNR cu titlurile emise de Ministerul Finantelor, iar pe un interval mai lung taierea va ajuta Trezoreria sa finanteze mai usor deficitul bugetar din acest an.
„Singurul mod de a revigora creditarea in lei si a reduce dobanzile este prin oferirea de lichiditate, adica sa se ajunga la un nivel similar celui dinainte de octombrie 2008. BNR ar putea sa accepte o anumite depreciere, sa ofere lichiditate prin cumparare de euro, sau sa reduca rezervele minime obligatorii in lei. Este clar ca efectul deprecierii intr-o economie euroizata este mare, dar BNR trebuie sa faca ceva si sa schimbe conditiile monetare din ultimii ani. Legatura dintre termen scurt si termen lung este rupta si pana nu vor face ceva, chiar repo pe scadente mai lungi, nu se va schimba nimic”, a continuat Citu.
Economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, mizeaza ca dobanzile la credite ar putea scadea pe fond concurential, pentru ca „putina creditare” care va fi acordata in acest an va fi denominata in lei.
„Eu cred ca in conditii normale ar trebui sa vedem o ajustare a ROBOR si, in consecinta, o reducere a dobanzii la creditele in lei, care sunt legate de aceasta rata de referinta. Daca lucrurile se tensioneaza si vedem o tendinta de depreciere este posibil sa nu mai asistam la o scadere a dobanzilor din piata”, a afirmat Dumitru.
Economistul sef al UniCredit tiriac a aratat ca rata reala a dobanzii de politica monetara calculata folosind prognoza de inflatie a BNR este in acest moment de 2,75%, nivel pe care-l apreciaza ridicat in actuala situatie economica.
„Prin urmare, anticipam cel putin inca o reducere a ratei oficiale a dobanzii. Pe de alta parte, taierile de dobanda vor fi mai dificil de justificat din punctul de vedere al strategiei de tintire a inflatiei daca preturile alimentelor cresc in a doua parte a anului. in acelasi timp, deficitul de cerere si inflatia de baza redusa justifica relaxarea in continuare a politicii monetare”, a conchis Bucsa.
(Material realizat de Ovidiu Tempea, [email protected])
Sursa foto: Arhivafoto.ro
