Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, intr-un interviu pentru Financial Times (FT), asupra costurilor ridicate ale destramarii uniunii monetare europene si a incercat sa tempereze asteptarile investitorilor privind rolul BCE in combaterea crizei.Draghi a incalcat, in interviul pentru FT, primul de la instalarea in functie in noiembrie, unul dintre tabuurile sefilor BCE, de a nu lua in calcul o destramare a zonei euro.
Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul sau, Jean-Claude Trichet, l-a descris pur si simplu ca „absurd”, scoate in evidenta mizele ridicate ale crizei.
tarile care ar parasi uniunea monetara ar avea de infruntat dificultati economice si mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii ramasi in zona euro, legislatia UE ar fi incalcata, iar despre astfel de situatii „nu poti sa stii unde conduc”, a adaugat el.
Statele care ar abandona euro si si-ar deprecia propria moneda ar crea o inflatie „accelerata” si nu ar scapa de nevoia de a face reforme structurale, insa dintr-o pozitie economica mult mai slaba, a declarat seful BCE pentru FT.
Pentru a lupta impotriva crizei, Draghi a subliniat importanta masurilor fara precedent luate de BCE pentru consolidarea bancilor europene, intre care si prima oferta nelimitata de imprumuturi pe trei ani, programata saptamana aceasta. Bancherul a subliniat, insa, ca politicienii trebuie sa conduca initiativa de a restabili increderea investitorilor in finantele zonei euro, asigurand diciplina fiscala si activarea tuturor atributiilor Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara.
BCE va putea actiona ca agent al fondului european in operatiunile de pe pietele financiare din ianuarie, accelerand implementarea acestuia, a spus Draghi. Presedintele BCE si-a exprimat speranta ca resursele fondului sa fie suplimentate dupa o revizuire in martie.
„Cred ca daca poate dovedi ca este util in actuala forma, acordul pentru cresterea capacitatii va fi mai puternic”, a spus el.
Draghi a fost, insa, precaut in a comenta in detaliu despre programul BCE de achizitie de obligatiuni, prin care institutia a cumparat titluri, in principal ale statelor din sudul Europei, in valoare de circa 200 de miliarde de euro incepand din mai anul trecut.
Multi politicieni si economisti europeni sustin ca singura solutie la criza este o crestere puternica a porgramului, insa controversele declansate de aceasta posibilitate in interiorul BCE au fost evidentiate la sfarsitul saptamanii trecute de Jürgen Stark, reprezentant al Germaniei la BCE, care a afirmat ca a demisionat pentru ca se opune achizitiei de obligatiuni.
Stark, care pleaca de la BCE la sfarsitul anului, a anuntat in septembrie ca demisioneaza din „motive personale”. Germanul a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru o revista germana: „Exista o problema majora care explica demisia mea – nu sunt multumit de modul cum a evoluat aceasta uniune monetara”. Oficialul a facut aluzie si al programul de achizitii de obligatiuni.
Programul este justificat atata timp cat canalele de transmitre in piata ale deciziilor de politica monetara nu functioneaza corespunzator, a spus Draghi. Oficialul a subliniat, insa, interdictia UE pentru BCE de a finanta guvernele.
intrebat daca aceasta interdictie limiteaza achizitiile de obligatiuni de catre BCE, Draghi a preferat sa sublinieze necesitatea ca guvernele sa aiba increderea investitorilor in privinta diciplinei fiscale si reformelor structurale.
Draghi a indicat ca se opune fixarii unei tinte la BCE pentru randamentele obligatiunilor statelor europene sau pentru diferenta dintre aceste randamente si cele ale Germaniei.
„Politica monetara nu poate face totul”, a avertizat el.
Presedintele BCE a parut sa excluda masuri neconventioanele, precum achizitiile masive de obligatiuni derulate in SUA si Marea Britanie pentur sustinerea cresterii economice, chiar daca uniunea monetara ar intra intr-o recesiune puternica. (Mediafax)
