Ungaria a fost lovita din plin de agravarea crizei din zona euro, iar problemele celei mai indatorate economii din Europa Centrala si de Est ar putea indica un nou val de contagiune in regiune, afectata puternic si in 2008 de criza financiara. Budapesta „a indurat” trei licitatii dificile pentru vanzarea de obligatiuni intr-o saptamana, randamentele au urcat puternic, iar forintul s-a depreciat la un minim istoric. Prabusirea monedei alimenteaza inflatia si dificultatile a sute de mii de unguri care au luat credite ipotecare in valuta intr-o periaoda in care forintul era mult mai puternic, potrivit Financial Times.
Agentiile Fitch si Standard&Poor’s au inrautatit la negativa perspectiva de rating a Ungariei, aflata pe ultima treapta recomandata pentru investitii, iar retrogradarea in categoria „junk” pare numai o chestiune de timp, potrivit Financial Times.
Ungaria a inregistrat o incetinire a creditarii, in contextul evitarii riscului de catre investitori si inrautatirii asteptarilor economice pentru zona euro, cea mai mare piata de export a tarii.
„Exista acum temeri ca problemele Ungariei ar putea prefigura un nou val de contagiune in tarile din Europa Centrala si de Est, lovite deosebit de puternic de criza financiara din 2008”, scrie Financial Times.
Guvernul de centru-dreapta, format de partidul Fidesz, sustine ca a facut eforturi pentru a controla deficitul, cu un obiectiv de 2,5% din PIB pentru anul urmator, si a inceput sa reduca datoria tarii de la nivelul de 80% din PIB „mostenit” de la precedenta administratie.
„Nu suntem Grecia. Suspectam unele actiuni speculative in spatele acestei situatii”, a declarat ministrul pentru Comunicare al guvernului de la Budapesta, Zoltan Kovacs.
Vicepresedintele institutului de cercetare ungar GKI, Laszlo Akar, este de acord ca actuala presiune „nu este justificata de situatia bugetului”.
Exporturile solide ale Ungariei si surplusul de cont curent, impreuna cu intrarile de fonduri europene, ar trebui sa asigure tarii o pozitie puternica, afirma Janos Samu, macroeconomist la Concorde Securities in Budapesta.
O parte importanta a economistilor considera insa ca Ungaria ar putea fi penalizata pentru politicile „neortodoxe” ale guvernului.
Dupa ce a castigat alegerile anul trecut, guvernul Fidesz a intrerupt acordul cu FMI, care a salvat tara de la colaps financiar in 2008, si a permis acumularea unui deficit bugetar mai mare decat ar fi acceptat institutia financiara internationala.
Comisia Europeana a insistat ca Ungaria sa continue reducerea deficitului, fortand astfel o regandire a strategiei. Economistii afirma ca de la momentul respectiv politicile guvernului par adeseori improvizate.
Executivul a redus unele taxe, anuntate anterior, dar pentru a acoperi deficitul de venituri a introdus o taxa speciala pentru banci, sectorul telecom, retail si energie, iritand investitorii straini.
Guvernul a starnit noi controverse prin transferul economiilor ungurilor la sistemul obligatoriu de pensii private inapoi catre stat. Recent, executivul de la Budapesta a nemultumit bancile, controlate in principal de grupuri straine, dupa ce a oferit posibilitatea platii creditelor ipotecare la rate de schimb reduse artificial, pierderile urmand sa fie suportate de sectorul bancar.
„Probabil ca piata a inteles abia acum efectele negative asupra economiei ale schimbarilor institutionale din Ungaria dupa ultimele alegeri”, a spus Akar.
Analistii considera ca rezervele valutare de 52 de miliarde de dolari ale Ungariei i-ar putea permite sa supravietuiasca in prima jumatate a anului urmator fara finantare externa, insa ulterior ar avea probleme.
Pentru a reduce presiunea pe forint, Ungaria ar trebui sa creasca dobanzile, sa foloseasca rezervele pentru a apara cursul forintului sau sa se intoarca la FMI, considera Timothy Ash, analist la Royal Bank of Scotland.
Banca centrala a indicat marti ca ar putea inaspri „gradual” politica monetara, insa analistii Citigoup au avertizat ca o astfel de masura ar fi echivalenta cu „un glont in cap” pentru economie.
In mod ciudat, seful grupului parlamentar al Fidesz, Janos Lazar, nu a exclus in aceasta saptamana o intoarcere la FMI. Linia oficiala a guvernului ramane insa ca nu are nicio intentie de a face asa ceva. (Mediafax)
