Ministrii Finantelor din zona euro vor incerca sa puna la punct pana la sfarsitul lunii noiembrie, cu o luna mai devreme decat era asteptat, planul de consolidare a fondului EFSF de sprijinire a statelor cu probleme financiar-fiscale, din cauza temerilor privind situatia din Italia. Surse oficiale din zona euro au declarat luni pentru Reuters ca membrii Eurogroup considera ca detaliile tehnice ale masurilor convenite la summit-urile UE de la finele lunii octombrie trebuie finalizate cat mai urgent, deoarece tensiunile din piete s-au accentuat din cauza instabilitatii politice din Grecia si presiunilor resimtite de Italia. Liderii europeni au decis la finele lunii octombrie sa creasca resursele Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara, cunoscuta ca EFSF, la circa 1.000 miliarde euro, pentru a convinge pietele ca mecanismul UE poate preveni intrarea Italiei si Spaniei in criza datoriilor de stat.
Sefii de stat si de guvern reuniti la Bruxelles nu au elaborat insa si detaliile tehnice ale planului, care trebuie puse la punct de ministrii Finantelor din zona euro. „Initial, se dorea pregatirea detaliilor pana la sfarsitul anului. insa exista o senzatie clara ca trebuie sa acceleram finalizarea detaliilor tehnice, deoarece tensiunile din piete au crescut dupa ultimul episod din Grecia si nu stim ce s-ar mai putea intampla. Tinand cont de presiunile asupra unor tari precum Italia, care reprezinta o provocare enorma, credem ca trebuie sa avem la dispozitie un EFSF consolidat pana la sfarsitul acestei luni”, a afirmat un oficial european.
Grecia a declansat la inceputul saptamanii trecute o noua runda de panica pe piete, anuntand ca va organiza un referendum pentru a cere aprobarea populatiei pentru programul de sprijin financiar de urgenta convenit pe 27 octombrie de guvernele din zona euro, dupa negocieri extrem de dure.
Atena a renuntat intre timp la aceasta idee, iar politicienii greci au convenit duminica sa formeze un guvern de uniune nationala pentru a aplica programul de 130 miliarde euro convenit cu partenerii internationali. Atentia pietelor persista insa si asupra Italiei, iar dobanzile la care se imprumuta guvernul de la Roma au crescut vineri la un maxim record de aproape 6,4% pentru obligatiunile cu maturitatea la 10 ani. Multi economisti considera ca, dupa depasirea pragului de 7%, costurile de finantare ale unui guvern din zona euro devin prea ridicate, determinand statul sa ceara ajutor international. Pe 27 octombrie, randamentul obligatiunilor de stat italiene cu maturitatea la 10 ani era de 5,88%. „Presiunea asupra Italiei este semnificativa daca luam in calcul cresterea randamentelor in ultimele zile. Este ingrijorator. Toate partile sunt de acord ca este nevoie de accelerarea lucrarilor in privinta consolidarii EFSF”, a adaugat o alta sursa oficiala din zona euro.
Ministrul italian al Finantelor, Giulio Tremonti, va prezenta luni omologilor sai din zona euro planurile Romei de implementare a numeroaselor reforme promise la summmit-urile de la sfarsitul lunii octombrie, printre care se numara vanzarea unor active ale statului, modificarea legislatiei muncii si reforma sistemului public de pensii. Implementarea reformelor, care au rolul de a intari cresterea economica slaba a Italiei si de a recastiga increderea pietelor financiare, va fi monitorizata si de Fondul Monetar International. Totodata, ministrul grec al Finantelor, Evangelos Venizelos, va prezenta membrilor Eurogroup situatia de la Atena, unde premierul Giorgios Papandreou a acceptat sa demisioneze pentru a facilita formarea unui guvern de uniune nationala care sa poata obtine avizul parlamentului in privinta programului de sprijin financiar international si sa poata aplica masurile din acord. Liderii politici din Grecia nu au anuntat inca cine va fi noul prim ministru.
Uniunea Europeana a cerut parlamentului elen sa aprobe pachetul de finantare de urgenta convenit pe 27 octombrie inainte ca guvernele zonei euro sa deblocheze noi transe din imprumuturile catre Grecia. Atena sustine ca mai are bani pana la mijlocul lunii decembrie, cand ar trebui sa incaseze o noua transa din ajutorul international, de 8 miliarde euro, pentru a evita falimentul. „Dupa prezentarea domnului Venizelos vor avea loc discutii privind urmatoarea transa. Cat timp exista incertitudini privind angajamentul autoritatilor elene, banii nu vor fi platiti”, a aratat oficialul. Discutiile de luni vor fi influentate si de concluziile summit-ului G20 de la Cannes din 3-4 noiembrie, dar si de o vizita recenta in Asia a directorului general al EFSF, Klaus Regling.
EFSF, cu resurse initiale de 440 miliarde euro, mai dispune de circa 250 miliarde euro in urma angajamentelor de sprijin asumate pentru Grecia, Portugalia si Irlanda. Guvernele din zona euro vor sa foloseasca fondurile ramase drept „parghie” pentru a creste resursele disponibile ale Facilitatii la circa 1.000 miliarde euro. Variantele discutate pentru a ajunge la acest obiectiv sunt oferirea de garantii investitorilor care cumpara obligatiuni ale statelor din zona euro de pe piata principala sau printr-un vehicul investitional special care ar avea rolul sa atraga bani de la marile economii emergente, precum China sau Brazilia, posibil prin intermediul Fondului Monetar International.
Un oficial al FMI, probabil directorul Departamentului European al Fondului, Antonio Borges, va lua parte la sedinta Eurogroup de luni, potrivit uneia dintre sursele citate. (Mediafax)
