Cele mai importante banci centrale din lume s-au facut remarcate in ultimele zile prin masuri sau comentarii menite sa protejeze cresterea economica de programele de austeritate si de miscarile valutare disproportionate care ameninta economia globala cu o noua runda de recesiune.
Liderii financiari ai statelor G7 au participat duminica la o conferinta telefonica, pentru a discuta despre perspectivele economice globale, retrogradarea in premiera a ratingului SUA de la AAA de catre Standard & Poor’s, situatia de pe pietele valutare si criza din zona euro, scrie Bloomberg.
in cele 72 de ore care au urmat acestor discutii, Rezerva Federala a SUA s-a angajat sa mentina dobânzile aproape de zero pentru cel putin inca doi ani, Banca Centrala Europeana a intervenit pe piata obligatiunilor de stat, Banca Angliei a sugerat ca este gata sa extinda masurile de stimulare daca va fi necesar, Banca Japoniei si-a intarit semnificativ retorica prin care avertizeaza pietele ca yenul nu mai trebuie sa se aprecieze, iar Banca Nationala a Elvetiei a luat masuri agresive de combatere a unui franc „supraapreciat”.
„Bancherii centrali au fost pâna acum stâlpi de stabilitate. Politicienii au facut tot ce le-a stat in putere sa distruga increderea in capacitatea lor de a rezolva problemele cu care se confrunta”, comenteaza pentru Bloomberg economistul sef pe probleme internationale al Deutsche Bank, Stefan Schneider.
Joi, banca centrala a Coreei de Sud a mentinut dobânda de politica monetara pentru cea de-a doua luna consecutiv, iar guvernul a convocat o conferinta de presa la Seoul pentru a vorbi despre caderea recenta a burselor.
Ministrii Finantelor din tarile G7 au aratat, intr-un comunicat transmis pe 7 august, ca vor lua „toate masurile necesare pentru a sustine stabilitatea fnianciara si cresterea, in strânsa cooperare si incredere”.
Luni, Banca Centrala Europeana, care a repornit saptamâna trecuta programul de achizitii de obligatiuni de stat de pe piata secundara dupa 18 saptamâni de pauza, a extins anvergura initiativei pentru a include Italia si Spania, a treia si a patra economie a zonei euro, amenintate de criza datoriilor de stat.
Rezerva Federala a decis marti sa mentina dobânda de politica monetara la minimul record de aproape 0% pentru inca doi ani, pâna la mijlocul anului 2013, si a indicat ca este gata sa foloseasca masuri decisive de sustinere a cresterii economice, in timp ce politicienii de la Washington se pregatesc sa „strânga cureaua”, iar masurile de stimulare economica introduse de Administratia Obama in 2009 iau sfârsit.
Guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King, a declarat miercuri la Londra ca obstacolele care pun piedica cresterii economice a tarii se intensifica „zi de zi”, iar autoritatile pot extinde masurile de stimulare daca perspectivele de crestere vor continua sa se deterioreze.
Guvernatorul Bancii Japoniei, Masaaki Shirakawa, a declarat marti ca volatilitatea de pe pietele valutare ar putea avea un impact negativ asupra economiei, dupa ce banca centrala a intervenit unilateral saptamâna trecuta pentru a slabi yenul in raport cu valutele de pe principalele piete de export, iar guvernul a extins masurile de stimulare cu 10.000 miliarde yeni (130 miliarde de dolari).
Banca Nationala a Elvetiei a anuntat miercuri ca va creste puternic lichiditatea francului in piete, la o saptamâna dupa ce a redus dobânda de politica monetara la „cât mai aproape de zero posibil”, pentru a combate „supraaprecierea masiva” a francului elvetian.
Desi actiunile celor cinci banci centrale nu sunt neaparat coordonate direct, efortul comun al acestora este cel mai puternic din octombrie 2008, când Fed, BCE si alte patru banci centrale au redus simultan dobânzile pentru a limita consecintele prabusirii Lehman Brothers.
„Bancile centrale incearca sa faca ordine. insa trebuie sa recunoastem ca ceea ce fac este necesar, dar nu suficient. Avem nevoie de masuri si din partea altor agentii, fie ele din SUA sau din Europa”, comenteaza Mohamed El-Erian, directorul general al Pacific Investment Management Co., cel mai mare fond de obligatiuni din lume.
Verdictul pietelor financiare a fost unul mixt pâna acum. Indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York, care a scazut in 11 din ultimele 13 sedinte consecutive, a inchis miercuri in cadere cu 4,4%.
Bursa de la Frankfurt a inregistrat, tot miercuri, cea mai abrupta scadere din 2008, de 5,1%, in linie cu celalte mari piete din zona euro, coborând pentru cea de-a 11-a zi consecutiv, cel mai indelungat trend descendent din 1978.
Randamentele obligatiunilor de stat sunt in scadere pe pietele secundare in SUA si in Europa. Dobânda titlurilor de Trezorerie SUA cu maturitatea la 10 ani a scazut cu 0,14 puncte procentuale, la 2,11%.
Guvernele zonei euro nu au reusit sa actioneze decisiv pentru a opri definitil contagiunea crizei datoriilor de stat. Combaterea crizei care ameninta supravietuirea monedei euro a cazut acum in sarcina BCE.
Achizitionarea obligatiunilor italiene si spaniole de pe pietele secundare ar putea impune BCE sa-si extinda puternic bilantul, deschizând calea pentru acuzatii ca ar fi salvat tari „risipitoare”, incalcând astfel un principiu cheie al tratatului fondator al zonei euro si subminându-si propria credibilitate. in conducerea BCE, presedintele Bundesbank, Jens Weidmann, s-a opus reluarii programului de achizitii de obligatiuni, alaturi de reprezentantul Germaniei in Consiliul Guvernatorilor, Juergen Stark, si de reprezentantii Olandei si Luxembourgului.
Presedintele Fed, Ben Bernanke, a indicat ca banca centrala ar putea lansa o a treia runda de stimulare a lichiditatii din economie prin achizitii masive de active, desi primele doua astfel de scheme, derulate din 2009 pâna la mijlocul acestui an, au dislocat fonduri de 2.300 miliarde de dolari dar nu au reusit sa asigure o scadere semnificativa a somajului sau sa aseze economia pe o directie de crestere sustenabila. Decizia de marti de a mentine dobânda de politica monetara la zero pâna in 2013 a stârnit disensiuni in conducerea Fed, Bernanke confruntându-se cu cea mai vehementa opozitie din 2006, când a preluat functia.
Chiar daca iau masuri, bancile centrale „nu au un leac universal” si se confrunta cu disensiuni in interior, concluzioneaza Schneider.
„Este din ce in ce mai neclar cine va putea opri aceasta spirala”, avertizeaza economistul Deutsche Bank.
Un bun cunoscator al Marii Depresii, Bernanke a declarat anul trecut ca printre lectiile invatate in urma crizei financiare din anii ’30 este ca „autoritatile trebuie sa raspunda puternic, creativ si decisiv”, iar „crizele internationale in anvergura necesita un raspuns international”. (Mediafax)
