Romanii vor putea opta intre eliberarea unei carti de identitate sau a unei carti electronice de identitate, forma si continutul fiind stabilite prin hotarare de Guvern, iar imaginile digitale ale amprentelor se vor sterge automat dupa personalizarea documentului biometric, conform unui proiect MAI. Optiunea este prevazuta intr-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificari de substanta OUG nr.97/2005, privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.
„Ministerul Administratiei si Internelor a luat act de propunerile, sugestiile si obiectiile formulate atat in timpul dezbaterilor care au avut loc in procesul parcurgerii procedurilor de transparenta decizionala in data de 20 august a.c., cat si prin adresele transmise pe adresa ministerului referitoare la Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani si pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European”, informeaza, luni, MAI.
Prin acest proiect se urmareste crearea unui cadru juridic unitar privind aplicabilitatea actelor de identitate.
Potrivit noului proiect supus dezbaterii publice, cetatenii romani pot opta pentru eliberarea unei carti de identitate, a unei carti electronice de identitate fara impresiuni digitale (dar care permite utilizarea semnaturii digitale) sau a unei carti electronice de identitate care contine toate facilitatile si datele, inclusiv impresiunile digitale.
Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronica de identitate (CEI) se elibereaza la 14 ani, potrivit optiunii solicitantului, se arata in proiect.
De la data punerii in circulatie a cartii electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fara a contine insa si date in format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioada de patru ani, pentru persoanele cu varsta intre 14 si 18 ani, respectiv 10 ani, dupa implinirea varstei de 18 de ani.
in noul proiect de act normativ sunt prevazute explicit datele cu caracter personal care se introduc in formatul tiparit. Acestea sunt numele si prenumele titularului, sexul, cetatenia titularului, data si locul nasterii titularului, semnatura olografa a titularului, fotografia titularului, C.N.P, domiciliul titularului. Aceleasi date se vor regasi si in formatul electronic si, in plus, va include prenumele parintilor titularului, certificate digitale, date biometrice ale titularului, constand in imaginea faciala si imaginile impresiunilor papilare a doua degete.
intrucat CI si CEI contin si alte date decat cele cu caracter personal, forma si continutul acestor acte de identitate se va stabili prin hotarare a Guvernului, cu avizul Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, se arata in noul proiect de act normativ.
De asemenea, sunt prevazute reguli clare in privinta colectarii, utilizarii si stocarii datelor biometrice. Acestea se colecteaza numai cu acordul expres al solicitantului sau, in cazul minorilor si al incapabililor, numai cu acordul expres al unuia dintre parinti ori al reprezentantului legal, pentru a fi inscrise in CEI, in scopul verificarii autenticitatii acesteia si identitatii titularului.
Verificarea identitatii titularului CEI se va face prin compararea directa a datelor biometrice preluate de la acesta, cu ocazia verificarii, si a datelor inscrise in CEI.
Dupa personalizarea si transmiterea CEI la autoritatea competenta sa o elibereze, toate datele stocate in bazele de date de productie se sterg prin procedura automata. Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a CEI se sterg prin procedura automata imediat dupa personalizarea documentului.
Procedurile de preluare a datelor biometrice, prin hotarare, cu avizul ANSPDCP vor fi stabilite de Guvern.
Prin acest proiect de act normativ se introduc reguli similare CEI si CI in cazul cartilor de rezidenta (CR) si cartilor electronice de rezidenta (CER) eliberate cetatenilor statelor membre UE si SEE si membrilor de familie ai acestora, cu diferente in ceea ce priveste valabilitatea documentelor (pana la 5 ani, 5 ani sau 10 ani de la emitere). intrucat CR si CER se pot elibera inclusiv minorilor sub 14 ani, se instituie interdictia eliberarii CER cu impresiuni digitale in cazul acestora.
Totodata, potrivit proiectului se abiliteaza Imprimeria Nationala sa produca CI, CEI, cartile de alegator aferente acestora, dovezi de resedinta (care vor constitui anexa la actul de identitate, pentru a face dovada adresei de resedinta), CR si CER, iar CNUPPE din cadrul Directiei Generale de Pasapoarte sa personalizeze aceste documente (mai putin dovezile de resedinta).
Proiectul prevede ca proiectul-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a documentelor electronice se realizeaza pana la data de 31 martie 2011, respectiv ca aceste documente se pun in circulatie pana la data de 1 iulie 2011.
MAI a supus dezbaterii publice, pana in 20 august, proiectul de OUG ce reglementeaza folosirea cartii de identitate electronice si care prevede inclusiv definitia acestuia.
Ulterior a fost organizata o dezbatere in cadrul careia mai multi reprezentanti ai ONG-urilor pentru apararea drepturilor omului au criticat legislatia privind introducerea cartii de identitate electronice, sustinand ca aceasta contravine prevederilor Constitutiei si incalca dreptul la viata privata.
Membrii APADOR-CH au aratat ca nu se justifica prelevarea obligatorie de amprente cetatenilor, motivand ca oamenii ar fi tratati ca niste infractori. in plus, membrii ONG-ului au precizat ca nu exista dreptul de optiune al cetatenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind ca oamenii au toate garantiile sa se indoiasca privind respectarea drepturilor sale.
Nu in ultimul rand, reprezentantii societatii civile au criticat faptul ca prea multe institutii ale statului au acces la o multitudine de date personale.
Sistemul electronic de identificare a fost criticat si de reprezentantii altor ONG-uri prezenti la dezbatere, unii din ei invocand posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, altii referindu-se la informatiile insuficiente furnizate, pana in prezent, de MAI privind modul de functionare a acestor carduri electronice, iar altii criticand costurile ridicate ale investitiei, intr-o perioada in care prioritatile statului ar trebui sa fie altele.
Drept raspuns, comisarul-sef Sorin Balasa, de la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, a spus, in cadrul dezbaterii, ca procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronica nu este asemanator celui aplicat infractorilor.
„Sunt dispozitive electronice, care retin imaginea digitala a amprentelor de la doua degete. Nu este o amprentare propriu-zisa, iar datele acestea nu sunt stocate intr-un sistem extern, ele sunt folosite doar in realizarea cartii de identitate si raman in cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparatii, in caz de necesitate, intre datele stocate de cip si amprentele persoanelor care detin cadrul”, a spus Sorin Balasa.
Comisarul-sef a mai explicat ca cip-ul din interiorul cardului electronic functioneaza ca un procesor, care are mai multe partitii cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetateanului si imaginea faciala reprezinta cea mai securizata partitie si nu poate fi modificata. (Mediafax)
