Creșterea finanțării, definirea circuitului pacientului și introducerea digitalizării, crearea unui fond de inovație, accesul la medicamente, crearea unei strategii de prevenție și a unor planuri naționale privind boli prioritare, precum cancerul sunt cele mai importante teme discutate de factorii de decizie și partidele politice, în cadrul unei dezbateri dedicate planurilor de sănătate pentru următorii patru ani.
26 noiembrie 2020, București – Coaliția “Votez pentru Sănătate” a organizat astăzi dezbaterea DE CE AVEM NEVOIE DE UN PARTENERIAT STRATEGIC PENTRU SĂNĂTATE, un eveniment care a avut ca obiectiv o discuție reală și constructivă despre prioritizarea sănătății și despre soluțiile de care au nevoie pacienții români. Printre participanți s-au aflat medici, pacienți, factori de decizie și reprezentanții celor mai importante partide politice, care și-au prezentat prioritățile în domeniul Sănătății.
Sănătatea este un drept fundamental al nostru ca cetățeni și pacienți, de aceea, mai ales în contextul actual, Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică și trebuie să ocupe un loc prioritar în agenda partidelor politice și în programele de guvernare, spun reprezentanții campaniei “Votez pentru Sănătate”.
„În următorii patru ani, avem nevoie de o reformă majoră a sistemului de sănătate, inclusiv în privința legislației. Pandemia a creat o presiune fantastică pe sistemul de sănătate, focusul s-a mutat asupra pandemiei și, din nefericire, pacienții cronici au fost uitați”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și ambasador al campaniei.
“A fost nevoie să vină o pandemie peste noi ca să punem în balanță serios de ce e important să avem un sistem de sănătate bine finanțat și unde profesioniștii sunt foarte importanți. Credem că este nevoie de o schimbare totală, începând cu programele de prevenție și programele de diagnosticare precoce, inclusiv cele de vaccinare”, a adăugat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice și ambasador al campaniei.
Din perspectiva medicului neurolog Dr. Ioana Mîndruță, practicarea actului medical depinde de sistemul medical, de aparatură. “Ca medic, aș vrea să mă gândesc mai mult la pacienții mei, decât la lucrurile administrative, decât la aparatură sau la lipsa medicamentelor”, a spus aceasta.
Printre temele de interes discutate s-au aflat finanțarea, pentru ca sănătatea să fie o prioritate reală, o investiție pe termen lung pentru toți românii, măsuri pentru abordarea sănătății în toate etapele: prevenție, diagnostic, acces la tratamente și vaccinuri și includerea inovației în sistemul de sănătate.
“Creșterea finanțării Sănătății este prioritatea zero. Absolut toate categoriile de cheltuieli din Sănătate sunt subfinanțate. Fără a aduce fonduri în plus în sănătate, nu vom reuși”, a declarat Dragoș Garofil, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. Legat de programele prioritare pe termen scurt, Garofil a trecut în revistă programul național de vaccinare împotriva COVID-19 și reformarea infrastructurii intraspitalicească. „Anul acesta a fost modificată formula taxei claw-back, care afecta accesul la medicamente, a generat dispariția a numeroase medicamente. Tot anul acesta, au fost introduse noi molecule în lista celor rambursate și urmează chiar în această săptămână să introducem noi molecule. Bugetul alocat medicamentelor a crescut anul acesta foarte mult. Cred că soluția pe mai departe este de a încheia cât mai multe contracte cost-volum, cost-volum-rezultat pentru noile molecule care vor veni. O altă măsură este crearea unui fond separat de inovație, prin care pacienții români să poată beneficia rapid de medicamente inovative”, a mai spus Dragoș Garofil.
Și președintele CNAS, Adela Cojan, a amintit printre măsuri creșterea fondurilor alocate sănătății, introducerea unor noi medicamente și circuitul rapid de acces al pacienților la medicul de familie și la îngrijire medicală.
“Ca prioritate a PSD pe termen scurt este combaterea pandemiei de COVID-19, vedem un acces neîngrădit la testare, cu mai multe soluții de deducere fiscală a costurilor testelor efectuate de angajatori, astfel încât economia României să funcționeze, creșterea capacității de răspuns a sistemului de sănătate, protejarea personalului medical și campania prin care să recâștigăm încrederea populației”, a declarat reprezentantul PSD, deputatul Florin Buicu. Acesta a amintit și sprijinirea producției de medicamente în România, inclusiv din partea companiilor străine.
“Spun un DA hotărât pentru un pact pentru sănătate. Avem posibilitatea de a ajusta sistemul de finanțare și de a ne angaja că indiferent cine este la guvernare va pune în practică pașii de urmat”, a spus și senatorul UDMR László Attila. Acesta a vorbit și despre nevoia de date din sistem, subliniând că pacientul român nu are acces la 41% din inovațiile la care alți cetățeni europeni au acces.
Claudiu Năsui, deputat USR PLUS a vorbit despre schimbări majore în sistem, pe care le propune partidul său. “Digitalizarea e o politică ce trebuie să survină intr-un sistem sănătos. Statul român este extrem de nedigitalizat. Propunem o reformă pe două paliere: palierul în care ne ocupăm de stat și de spitale de stat, inclusiv prin atragerea fondurilor europene. Pe un alt palier este o problemă sistemică – monopolul CNAS”, a spus acesta, amintind de soluțiile privind introducerea unor asigurări private de sănătate.
Pro România propune un program de testare COVID-19 a tururor românilor, costul testelor fiind acoperit de stat, fie că acestea se vor face la stat sau privat, a declarat Veaceslav Șaramet, candidat PRO România la Senat. “Este nevoie de deschiderea spitalelor nu doar pentru bolnavii de COVID-19. Vom face acest lucru în paralel cu digitalizarea sistemului. Medicii de familie ne pot confirma că e nevoie de consultații la distanță, de telemedicină care trebuie aplicată cât mai repede”, a mai spus Șaramet.
Și reprezentantul PMP, deputatul Petru Movilă, a menționat că sistemul de sănătate trebuie văzut ca un întreg, care pornește de la medicina primară și merge până la cercetare și inovare.
Printre măsurile prioritare amintite de participanți, se află creșterea finanțării, definirea circuitului pacientului și introducerea digitalizării, crearea unui fond de inovație, accesul la medicamente, crearea unei strategii de prevenție și a unor planuri naționale privind boli prioritare, precum cancerul.
“Ideea parteneriatului strategic este una de o mare importanță, dar trebuie să ne asigurăm că includem aici doi actori foarte importanți: mediul privat și mediul non-profit. Eu cred că știința e cea care ne va scoate din pandemie, astfel încât să putem să aducem știința și inovația mai departe în sistem”, a declarat Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Este sănătatea o prioritate?
Protejarea locurilor de muncă, desfășurarea școlii în siguranță și implementarea măsurilor împotriva răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus ar trebui să fie prioritățile Guvernului în acest moment, în opinia românilor, arată “Barometrul de Sănătate Publică (Octombrie 2020)”, ce evaluează percepția românilor cu privire la sănătatea lor și la sistemul de sănătate, în perioada pandemiei de COVID-19, realizat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Și un studiu realizat de de ISRA Center (membru al Coaliției Votez pentru Sănătate), în luna octombrie 2019 arăta că 99% dintre românii din mediul urban cred că sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern și autorități[1], iar 86% consideră că standardele europene de tratament sunt inaccesibile în România.
Conform raportului Comisiei Europene asupra sistemului de sănătate din Romania, State of Health in the European Union 2019, Romania Country profile, România se situează pe un neonorabil loc fruntaș în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile (locul 4) și tratabile (locul 1) printre statele membre UE. Și în privința accesului la medicamente de ultimă generație, România se află la coada clasamentului în Europa. Studiul Patients W.A.I.T Indicator Survey 2019 (IQVIA), realizat pentru Federaţia Europeană a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) și lansat în mai 2020, arată că din 172 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2015-2018, doar 36 (1 din 5) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 15 martie 2020. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 124, Slovenia 77, Ungaria 59, iar Bulgaria 56. Timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 27 de luni (812 zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 127 de zile, Italia 436, Bulgaria 687).
Despre Votez pentru Sănătate
Votez pentru Sănătate este o campanie de informare și implicare publică, lansată în octombrie 2016, la iniţiativa Coaliţiei „Votez pentru Sănătate”, care își propune să facă din sănătate o prioritate pe agenda publică și să genereze o schimbare concretă în sistemul de sănătate.
Peste 20 de entități și instituții s-au alăturat până în prezent Coaliției: asociații profesionale, societăți medicale, asociații de pacienți, companii private, experți în diverse domenii, lista entităților care vor să se alăture fiind deschisă pe toată perioada campaniei.
Cei 19 milioane de români, de fapt aparţinători, viitori, foști sau actuali pacienți, se pot alătura campaniei, votând pe site-ul www.votezpentrusanatate.ro. Cu cât mai mulți români votează pentru sănătate, cu atât sunt șanse mai mari ca Sănătatea, cel mai important pacient al României, să se transforme dintr-un pacient cronic într-unul vindecat.
Află mai multe de pe site-ul și pagina de Facebook ale campaniei:
https://www.facebook.com/VotezpentruSanatate
[1] Conform studiului realizat de ISRA pentru Coaliția „Votez pentru sănătate”
