Sursa foto: https://pixabay.com/photos/orthodontist-dentist-braces-dental-287285/
Una din cele mai des întâlnite afecţiuni cu care se confruntă pacienţii cabinetelor stomatologice şi care, netratată, poate determină apariţia unor probleme de sănătate mult mai delicate şi mai dificil de tratat este gingivita.
Cea mai frecvent întâlnită afecţiune la nivelul cavităţii bucale, gingivita este cauzată de igiena orală precară şi de neglijarea vizitelor la medicul stomatolog, precum şi de neglijarea efectuării detartrajului în cadrul unui cabinet stomatologic specializat.
Cum poate fi definită gingivita?
Gingivita este o afecţiune a cavităţii orale cauzată de placă bacteriană, tartru şi malocluzie, de retenționarea alimentelor sau de sarcină, menopauză sau alte modificări hormonale. Inflamaţia gingiilor, aşa cum mai este cunoscută în popor, gingivita este reversibilă dar, lăsată netratată poate duce la afecţiuni mai serioase, cum este parodontoza şi poate duce la pierderea dinţilor.
Cauzele gingivitei şi diagnosticarea corectă a acesteia
Ocupând un “fruntaş” loc 6 în topul celor mai răspândite boli, gingivita afectează 8 din 10 persoane cu vârsta de peste 35 de ani, dar poate apărea mult mai devreme, fără a determina apariţia durerilor sau disconfort intens.
Citește și: Cum ne spălăm corect pe dinți
Una din cele mai comune cauze ale gingivitei face referire la igiena orală precară sau necorespunzătoare, favorizând acumularea plăcii dentare formată numai din bacterii care se depun pe suprafaţa dinţilor şi care începe să se întărească, transformându-se în tartru.
Printre cele mai comune cauze ale apariţiei gingivitei, pe lângă igiena precară includ:
- Fumatul sau mestecarea tutunului;
- O dietă săracă în vitamina C;
- Intervenţiile stomatologice ce îngreunează curăţarea corectă a dinţilor;
- Schimbări hormonale la pacientele de sex feminin;
- Factori ereditari;
- Unele medicamente;
- Boli care slăbesc sistemul imunitar.
Diagnosticarea corectă a gingivitei se bazează pe inspecţie. Ţesuturile friabile, eritematoase, la nivelul marginii gingivale pot confirma diagnosticul de gingivită, iar pentru a detecta boala gingivală în stadii precoce, medicii specialişti vor măsura adâncimea pungilor gingivale din jurul fiecărui dinte. De asemenea, gingivita se va diagnostica pe baza:
- Istoricului medical;
- Examinării dinţilor, gingiilor şi limbii;
- Efectuării unei radiografii digitale.
Tratamentul corect al gingivitei
Gingivita este o afecţiune stomatologică al cărei tratament presupune curăţarea profesională a dinţilor de către medicul dentist şi intensificarea măsurilor de igienizare a dinţilor la domiciliu. Cazurile mai avansate necesită administrarea de antibiotice sau chiar măsuri chirurgicale, în timp ce îndepărtarea plăcii dentare şi curăţarea de rutină de către un medic stomatolog o dată la 6 luni sau 1 an reprezintă metode de prevenţie necesare. Nu în ultimul rând, în cazul în care există plombe sau coroane dentare care îngreunează curăţarea corectă a dinţilor sau care irită gingiile, medicul stomatolog va reface dinții afectaţi.
Simptomele gingivitei
Gingivita este una din afecţiunile dentare “mute”, care nu prezintă simptome prea grave sau îngrijorătoare, decât în stadii avansate. Pacienţii care se confruntă cu gingivita pot observa:
- Umflarea gingiilor;
- O culoare şi o nuanţă roşu închis spre violaceu a gingiilor;
- Sângerări ale gingiilor la periaj;
- Respiraţie urât mirositoare;
- Retracţie gingivală;
- Sensibilitate gingivală.
