Funcția principală a sistemului muscular este aceea de a transforma energia chimică în energie mecanică pentru a genera forță și a produce mișcare. Prin contracție și relaxare, mușchii, împreună cu o parte din țesuturile conjunctive (fascii, tendoane, ligamente, articulații) și cu sistemul scheletic lucrează la punerea în miscare a corpului și susțin postura corporală. De asemenea, mușchii corpului nostru au rol de reglare termică, ei consumă și produc energia necesară menținerii unei temperaturi constante a corpului (tremuratul este un mecanism de apărare și o formă de mișcare musculară care produce căldură în corp).
În același timp, potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), sistemul muscular are și rol de protecție emoțională. Totodată, emoțiile noastre durează atât cât durează și atenția noastră mentală pe un anumit subiect. Atunci când fixăm atenția noastră oricât peste 1 minut pe subiectul respectiv, emoția simțită (fie ea plăcută sau neplăcută) este amplificată.
“Tot excesul emoțional transmite corpului și implicit creierului nostru, semnalul că noi tocmai am început să consumăm foarte multă energie, fapt care ar putea să ne pună în pericol organismul/viața. Când sistemul nervos simpatic este activat, mușchii sunt inconștient contractați (fight, flight or freeze) pentru a proteja corpul de o traumă psiho-emoțională. Chiar și după ce trauma a trecut și “rana” s-a vindecat, mușchii tind să rămână încordați și să rețină parțial emoțiile traumei, cu scopul de a le elibera mai târziu. Atunci când corpul nostru este mult prea încărcat cu aceste excese și nu le-a curățat, apar manifestări ca: anxietate, atacuri de panică, depresie, somatizări, probleme concrete în planul fizic (sănătate afectată)”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Câteva dintre semnalele corpului fizic care ne pot indica din timp stocări emoționale de curațat sunt: rezistență scăzuta la frig. circulație a sângelui deficitară (periferică – mâini, picioare reci), dureri articulare, dureri de spate, dureri de cap, nevoia excesivă de dulciuri, oboseală nejustificată, alergii, sistem imunitar scăzut în general.
Ce avem de facut pentru a ne proteja emoțiile?
“Este important să mișcam voluntar mușchii corpului pentru a îndeparta contractura și a elibera din corpul fizic amintirea emoției, respectiv accesarea continuă a acesteia. Putem alege orice fel de miscare fizică ne place: alergat, un tip de sport, dans, mers pe jos, pilates, yoga. Este la fel de important să ne schimbăm convingerile disfuncționale cu unele funcționale ca să evităm încărcarea corpului cu aceste excese. Dacă totuși, din varii motive, apare o emoție puternică, să stăm cât mai puțin cu atenția pe subiectul/situația respectivă (aici depinde de situație) sau să gasim cât mai curând o formă de eliberare prin mișcare fizică”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane, urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 10 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
