Decontul politic negativ al erorii Kievului de a fi adoptat, recent, Legea educației într-o formulă restrictivă pentru drepturile minorităților etnice capătă contur. Sub presiunea modelului ungar de reacție, țările europene anunță izolări politice viitoare ale Kievului, iar presa și chiar oficiali de la Moscova (interesată de amplificarea și exploatarea politică a efectelor) sugerează că luna de miere dintre Ucraina și UE s-a terminat, scrie Dorin Popescu în www.contributors.ro, preluat de Romanian Global News.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, cu largă majoritate de voturi (82 de voturi pentru, 11 împotrivă, 17 abțineri), rezoluția nr. 2189 (2017) intitulată Noua Lege ucraineană a educației: un impediment major pentru învățământul în limbile materne ale minorităților naționale. Textul rezoluției în 15 puncte (votat de parlamentarii europeni pe baza Raportului nr. 14415 elaborat de raportorul estonian Andres Herkel) a inclus, în varianta finală, o parte din cele 14 amendamente formulate de deputați, în cea mai mare parte unguri și români. Amendamentele au consolidat în mod semnificativ tonul dur al rezoluției.
Evidențiem aici principalele conținuturi ale rezoluției APCE, care confirmă preocupările și îngrijorările comunității românești din Ucraina și ale societății civile românești în ansamblul său: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei își declară îngrijorarea cu privire la articolele privind limbile minorităților naționale din recent adoptata Lege a educației și recomandă reevaluarea conținuturilor care privesc limbile minorităților naționale (punctul 1). O serie de state vecine au confirmat că acest act încalcă drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. APCE își exprimă regretul că nu s-au derulat consultări reale anterioare cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina privind articolul 7 al Legii (punctul 2). Se exprimă nemulțumirea că solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția nu s-a realizat până la adoptarea Legii. Rezoluția statuează trei principii de bază care trebuie respectate în domeniu: cunoașterea limbii oficiale de stat constituie un factor de integrare socială și orice stat are dreptul de a solicita ca limba de stat să fie limbă de studiu pentru toți (1); când statul întreprinde măsuri pentru consolidarea limbii de stat, acestea trebuie adoptate concomitent cu măsuri privind apărarea și promovarea limbilor minorităților naționale; dacă acest lucru nu se întâmplă, rezultatul va fi asimilarea, nu integrarea (2); principiul nediscriminării (3). Noua lege reduce în mod semnificativ drepturile minorităților naționale din Ucraina; legea atrage după sine o reducere prea puternică a drepturilor până acum recunoscute ale minorităților naționale în ceea ce privește învățământul în limba lor maternă (punctul 9). Se solicită măsuri din partea autorităților ucrainene (punctele 11 și 15) pentru a se implementa recomandăriile APCE și concluziile Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și de a modifica în consecință Legea Educației; în contrapartidă, se solicită și statelor vecine să manifeste disponibilitate de a oferi comunităților ucrainene de pe teritoriul acestora măsuri similare celor pe care le solicită în mod justificat pentru minoritățile lor din Ucraina (punctul 12).
Adoptarea acestei rezoluții pare a deschide un larg culoar pentru recomandări similare ale Comisiei de la Veneția, ale cărei concluzii autoritățile ucrainene la vârf au sugerat că le vor respecta și implementa.
Ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin, s-a deplasat de urgență la Budapesta, pentru a convinge partea ungară de beneficiile Legii privind viitorul comunității maghiare din Ucraina. Nu a reușit, iar la finalul discuției dintre cei doi miniștri de externe ai Ungariei și Ucrainei, oficialul maghiar, Peter Szijjarto, a declarat fără echivoc că Budapesta și Kievul au poziții „complet diferite” cu privire la noua lege ucraineană a educației, care limitează drastic educația în limbile minorităților. Cât timp comunitatea maghiară este nemulțumită de situație, Ungaria va insista asupra deciziei sale de a nu susține Ucraina în organizațiile internaționale. Trebuie să se renunțe la prevederile care afectează minoritatea maghiară. Soarta minorităților maghiare nu este negociabilă… Budapesta continuă să se pronunțe împotriva continuării integrării Ucrainei în UE din cauza Legii Educației. Potrivit acestuia, în momentul de față relațiile dintre cele două țări se află în cea mai complicată fază din momentul declarării independenței de stat a Ucrainei, în 1991.
Ungaria va discuta, la 16 octombrie, tema legii ucrainene la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, pe care o vede ca încălcând Acordul de Asociere cu UE și, judecând după declarațiile politice ale ministrului ungar, ar propune chiar, în acest cadru și ulterior, analizarea oportunității de reevaluare a Acordului de Asociere a UE cu Ucraina. Potrivit lui Szijjarto, pentru adoptarea măsurii de revizuire a Acordului este nevoie doar de o majoritate calificată, iar dacă Ucraina nu-şi va schimba poziţia, Ungaria va adopta sancţiuni în privinţa comerţului.
La Budapesta, astăzi, au loc o serie de acțiuni desfășurate sub lozinca Autodeterminare pentru Transcarpatia, acțiuni care au generat deja note verbale dure ale MAE ucrainean transmise Budapestei. Natura și amploarea acestor acțiuni pot redeschide rănile ancestrale ale regiunii.
În presa de la Kiev au apărut deja interpretări tendențioase privind contextul depunerii, în plenul APCE, a amendamentelor parlamentarilor unguri și români (dintre care cel mai activ a fost Attila Korodi), reacții care gestionează teze tradiționale din recuzita retorică antiromânească și anti-europeană: parlamentarii respectivi (inclusiv români) ar fiapropiați Kremlinului; prin interesul manifestat pentru drepturile lingvistice ale minorităților naționale din Ucraina, aceștia maschează pretenții teritoriale ale României asupra Ucrainei; în fine, conduita lor pare a fi orientată mai degrabă spre scopuri politice și electorale interne. Potrivit Irinei Gherascenko, membru al delegației ucrainene la APCE, primul vice-președinte al Radei Supreme a Ucrainei, anumite fraze ale parlamentarilor români și unguri ascund pretenții teritoriale față de Ucraina, iar retorica agresivă a acestora are caracter pre-electoral. Rezoluția APCE are duble standarde…
În timp ce Bucureștiul tace profund, românii din Cernăuți au anunțat deja, după cum anticipam, organizarea unui protest stradal în fața sediului Administrației Regionale de Stat, la 17 octombrie a.c, ora 15.00. Comitetul organizatoric, format din reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, menționează că protestul paşnic este îndreptat împotriva încălcării, prin art. 7 al noii Legi a Educaţiei, a dreptului la învăţământ în limba maternă. Prin adoptarea articolului 7 din noua Lege a învățământului, Rada Supremă a sfidat Constituția și angajamentele internaționale ale Ucrainei. Limba română pentru noi, românii, este la fel de maternă și scumpă precum este limba ucraineană pentru etnicii ucraineni.
Recomand cu toată prietenia co-naționalilor mei din nordul Bucovinei, al căror demers este perfect legitim și legal, să ia toate măsurile posibile pentru a preveni provocări și deturnări ale acestei acțiuni publice. Vocea comunității românești din nordul Bucovinei trebuie să existe și trebuie să fie auzită și respectată, iar protestul public reprezintă o formă legală și onestă de exprimare a nevoilor identitare. În același timp, riscurile sunt mari.
Protestul comunității românești din nordul Bucovinei, primul de această formă (stradală) din ultimii 10-15 ani, va reprezenta o probă de reacție extrem de importantă pentru statul ucrainean, mai ales că în zonele șovine din Cernăuți se produc deja comentarii negative, chiar agresive, cu privire la protestul românilor. În aglomerația inerentă care se va produce, la 17 octombrie, pe străzile înguste din jurul sediului Administrației Regionale, se poate întâmpla orice, iar marșul recent al forțelor paramilitare naționaliste ucrainene în fața sediului Consulatului General al României din Cernăuți probează că în regiune există resurse umane radicale ușor manipulabile în direcția anti-românească și anti-europeană. În publicațiile naționaliste din Ucraina se intensifică, în context, retorica anti-românească (exemplific cu articolul Знай, чужинець, тут господар – українець! / Ia aminte, străine, aici stăpân e ucraineanul!, publicat recent în nr. 40 al unei gazete locale din Cernăuți).
