MAE
Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile, libertăţile fundamentale şi obligaţiile reprezintă principii esenţiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice. Înţelegerea şi respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state, inclusiv în cadrul unor societăţi cu democraţie consolidată de pe continentul european. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin instrumentele aflate la îndemâna diplomaţiei, la consolidarea instrumentelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază eforturile semnificative pe care România le-a realizat în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului. Astfel, în perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului/ IHRA. În luna mai 2016, cu prilejul reuniunii Plenare a IHRA de la București, organizația a adoptat definiția de lucru a antisemitismului. La 25 mai 2017, la un an de la adoptarea definiției în cadrul IHRA, Guvernul României a adoptat un Memorandum prin care își asumă, la nivel național, aplicarea definiției de lucru a antisemitismului. Adoptarea definiției aduce claritate și consolidează politica de eliminare a oricăror forme și manifestări discriminatorii, rasiste, extremiste, antisemite, dar și conținutul programelor educaționale dedicate acestor tematici.
Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe educaționale formale și non-formale în domeniul Holocaustului. Cunoașterea trecutului în mod responsabil de către noile generații înseamnă inclusiv educarea societății în spiritul toleranței, compasiunii și justiției, al afirmării României ca o democrație europeană și un model regional în această privință. Aceste angajamente vor continua să fie urmărite de o manieră consecventă de către autoritățile române.
Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România a avut loc la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, eveniment la care Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și secretarul de stat Alexandru Victor Micula.
Informaţii suplimentare:
Semnificația datei de 9 octombrie în istoria Holocaustului din România
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.
În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc. Instituţiile implicate în coordonarea activităţii de comemorare a Zilei Holocaustului sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
