Este cunoscut faptul că evoluția tehnologiilor digitale, în combinație cu alte tehnologii generice esențiale, conduce la schimbarea modului în care proiectăm, producem și comercializăm produse și servicii conexe, precum și a modului în care se generează valoare din acestea. Progresele tehnologice – cum ar fi internetul obiectelor (IoT), tehnologia 5G, tehnologia de tip cloud computing, analiza datelor și robotica – transformă produse, procese și modele de afaceri în toate sectoarele, creând în ultimă instanță noi tipare industriale, pe măsură ce lanțurile valorice globale se modifică.
Provocarea căreia va trebui să îi facă față industria europeană este valorificarea promptă și integrală a acestor oportunități digitale. Acest lucru este esențial pentru a asigura competitivitatea pe termen mediu și lung a Europei, ceea ce va avea implicații asupra bunăstării generale. Acest deziderat este cu atât mai important pentru țara noastră și zona Europei Centrale și de Sud-Est.
Realizarea pieței unice digitale din perspectiva factorilor de decizie de la nivelul Uniunii Europene este o condiție indispensabilă pentru atragerea investițiilor în inovare digitală și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă în sectorul economiei digitale.
Strategia privind Piața Unică Digitală este deja o parte integrantă din proiectul UE pentru o Europă digitală. România dispune și ea de o agendă digitală specifică problemelor pe care trebuie să le abordeze local și regional, recent expuse și în cadrul summitului și Inițiativei celor 3 Mări la București. În contextul planurilor de inovare digitală și a ambițiilor Europei de a deveni un lider global în domeniul digital în anii următori, România poate și trebuie să devină o voce activă în acest domeniu, atât la nivel național, regional, cât și european. În contextul în care previziunile economice indică o stagnare a potențialului de creștere economică a României, segmentul digital are ingredientele necesare să devină următorul motor de creștere economică atât pentru țara noastră, cât și pentru regiune. Pentru întreaga regiune beneficiile digitalizării exced riscurile implicate, miza fiind venituri suplimentare de 200 de miliarde de euro la produsele interne brute naționale. Această oportunitate poate genera o creștere substanțială a competitivității economice la nivel global și o creștere semnificativă a bunăstării populației celor 10 state din regiune.
Reprezentanții din industria IT au precizat că cifra de afaceri a sectorului pentru 2018 poate depăși pragul de 4,5 miliarde de euro. Tot ei spun deseori că au nevoie de un cadru stabil și predictibil pentru ca această piață să se dezvolte.
În 2017, exportul de software și servicii IT au fost de 3,02 miliarde de euro, care reprezintă peste 75% din valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Venitul generat intern a crescut cu
20 de milioane de euro (+2,1%), de la 955 de milioane de euro în 2016 la 975 de milioane în 2017.
Gândim constructiv și transformăm provocările în oportunități
Consiliul Atlantic al SUA a demarat și lansează studiul „Rise of the Digital Challengers: Digitization as the Next Growth Engine for Central and Eastern Europe”. Documentul își propune să contribuie la conștientizarea oportunităților de dezvoltare economică sustenabilă oferite României de revoluția digitală. Proiectul a pornit de la un studiu extins realizat de firma de consultanță McKinsey & Co, în care se reliefează potențialul extraordinar de creștere al acestui bloc european în următorii ani. Studiul va fi lansat printr-o serie de evenimente în capitalele celor zece țări ale Europei Centrale și de Est incluse în studiu, lansarea din România urmând să aibă loc pe 13 decembrie. Evenimentul va prilejui o primă dezbatere legată de ingredientele și soluțiile care ne pot facilita preluarea leadershipului în domeniul digitizării pornind de la raport.
În document se arată că Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) a înregistrat o creștere a PIB-ului de 114% între 1996 și 2017, față de 27% (UE “Big 5”: Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit). Împreună, statele incluse în grupul Digital Challengers reprezintă 1,4 miliarde de euro în PIB, făcându-le echivalentul celei de-a douăsprezecea economii din lume. Țările din Europa Centrală și de Est au niveluri ridicate de deschidere a pieței și niveluri similare de digitizare, pe lângă caracteristicile lor culturale și istorice.
O economie bazată pe tehnologie digitală și tehnică ar putea da acel impuls necesar de care regiunea are nevoie urgent. Aceste zece țări pot fi acum văzute ca “provocatori digitali” (”digital challengers”), cărora li se deschide o oportunitate excelentă pentru a se alătura “front runnerilor digitali” – celor nouă state nord-europene care sunt lideri europeni în materie de digitizare.
Digitalizarea în energie
Digitalizarea în sectorul energetic se întâmplă și reprezintă totodată următoarea revoluție industrială în acest domeniu cu beneficii pentru toate părțile implicate. Aceasta trebuie înțeleasă ca procesul de conectare prin comunicații digitale, colectarea și comunicarea de date, cât și analizarea acestora pentru îmbunătățirea operațiunilor și proceselor, toate acestea având rolul de a transformă economia într-una inteligentă, în linie cu tendințele europene.
În diferite sectoare economice, inclusiv în cel energetic, adoptarea tehnologiilor digitale aduce efecte benefice în privința reducerii costurilor, îmbunătățirii transparenței, creșterii eficienței și a calității vieții pentru consumatorul final. Astfel, este îmbunătățită calitatea serviciilor, crește controlul asupra acestora și sunt reduse costurile.
România se află într-o poziție favorabilă, de care poate profita de digitalizarea sectorului energetic. Domeniul tehnologiei informației reprezintă 6% din PIB și este în continuă creștere. Astfel, România își poate utiliza avantajul competitiv, devenind un lider în domeniul serviciilor energetice digitale, generând creștere economică și locuri de muncă de calitate pe întreg lanțul valoric: echipamente software, autovehicule electrice, baterii, aparatură și servicii. În contextul președinției Române a Consiliului UE din 2019, România are șansa de a promova digitalizarea ca vector de creștere economică și de creare de locuri de muncă.
_____________________________________________
Articolul a apărut iniţial în numărul din decembrie 2018 al energynomics.ro Magazine.
