|
· 9 din 10 români vorbesc măcar o dată pe zi la telefonul mobil;
· 30% dintre conaţionalii noştri trecuţi 60 de ani folosesc zilnic diverse aplicaţii pentru apeluri video;
· Românii îmbrăţişează noua tehnică fără să renunţe la manierele clasice de apel; |
|
| ê Fließtext | |
Un sfert dintre germani au renunţat să mai folosească smartphone-urile pentru
apeluri telefonice clasice şi unul din doi a renunţat la SMS-uri, comunicarea prin intermediul diverselor aplicaţii (ex. Skype, WhatsApp, Facebook messenger) câştigând tot mai mult teren. Manierele de comunicare din anii ’90 – 2000, rămân încet-încet, pentru jumătatea de nord a Europei, o simplă amintire.
Complet atipici, românii îmbrăţişează noua tehnică de comunicare fără să renunţe la „vechile obiceiuri“. Pur şi simplu, comunică mai mult, având lejer posibilitatea să-şi revendice locul întâi la nivel european, în acest domeniu. Potrivit unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMNID, 91% dintre români utilizează măcar o dată pe zi telefonul mobil pentru a iniţia o convorbire, în timp ce 1 din 2 utilizează zilnic apelurile video prin intermediul aplicaţiilor care au această opţiune.
Şi dacă aceste date nu erau destul de convingătoare pentru a demonstra cât de deschişi sunt conaţionalii noştri în utilizarea noilor aplicaţii, mai există un aspect care ne face unici în peisajul european: deschiderea dovedită de persoanele trecute de vârsta de 60 de ani faţă de aceste mijloace de comunicare. Practic, 30% dintre cei chestionaţi în cadrul sondajului amintit au recunoscut că efectuează cel puţin un apel video pe zi, folosind anumite aplicaţii, în comparaţie cu doar 6% dintre seniorii din Germania şi doar 9% dintre seniorii britanici.
Nici măcar italienilor nu le este prea uşor să ne prindă din urmă. Dacă am demonstrat că suntem mai vorbăreţi decât ei atât în ceea ce priveşte apelurile telefonice clasice, cât şi în privinţa apelurilor video, aceştia ne-au ripostat categoric: “Verba volant, scripta manent”. Aşadar singurul mijloc de comunicare la care aceştia ne-au surclasat au fost mesajele text, utilizând în acest sens diverse aplicaţii.
Poate un singur aspect referitor la rezultatele studiului ar fi putut fi anticipat. Popoarele din jumătatea nordică a Europei rămân un pic mai tăcute şi rezervate, în comparaţie cu vecinii lor vorbăreţi, din sud.
Rezultatele fac parte din studiul “Trăind în Europa, 2018”, în cadrul căruia E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria.
Despre E.ON România
Grupul german E.ON a intrat în România în anul 2005, când a preluat fostele societăţi de stat din domeniul gazelor naturale şi energiei electrice. Companiile din structura grupului operează o reţea de distribuţie a gazelor naturale în lungime de peste 22.000 km, respectiv o reţea de distribuţie a energiei electrice de peste 81.000 km şi deservesc circa 3,1 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa locală, E.ON a investit circa 1,5 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 1,9 miliarde de euro.
