“Recent, numeroși specialiști în epidemiologie conturează așteptări cu
privire la diminuarea în viitorul apropiat, poate chiar în decursul acestui
an, a intensității amenințării pe care virusul SARS-Cov2 o reprezintă
pentru sănătatea oamenilor și pentru funcționarea sistemelor medicale.
Sperăm cu toții ca ele să devină realitate. Din păcate, nu putem avea
aceleași așteptări și în privința efectelor negative ale transformărilor
induse de pandemie la nivel economic. Acestea vor persista probabil încă o
perioadă de timp, atât la nivel mondial, cât și în cazul României, mai ales
că ele au agravat dezechilibre pre-existente.
Guvernele și mediul de afaceri se confruntă cu o lume care a fost schimbată
radical de COVID-19, iar redresarea va fi probabil marcată de dificultăți
economice, dar și de inovație și adaptare la noile cerințe ale societății.
Pentru România, este prioritar să identificăm industriile așa numite
campioane la nivel național, care trebuie sprijinite și încurajate prin
măsuri dedicate, lucru care ar putea stimula inovația și dezvoltarea
sectorului privat prin adaptare la noile condiții. O serie de demersuri din
ultimii ani ale Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială
subliniază importanța firmelor/industriilor campioane (de exemplu, în
domeniul agro-industrial sau al finanțărilor verzi) pentru ameliorarea unor
dezechilibre structurale de importanță, inclusiv pentru stabilitatea
macro-financiară a țării.
Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii, care au fost puternic
afectate de pandemie, reprezintă, de asemenea, un punct important pentru a
se putea cataliza redresarea economică. Drumul către redresare are aceleași
repere cunoscute, amintind ca fiind importante în momentul actual măsurile
pentru creșterea veniturilor la nivel bugetar și pentru optimizarea
cheltuielilor publice, încurajarea inovației și a dezvoltării noilor
afaceri, sprijinirea pregătirii continue a forței de muncă și sprijinirea
creșterii rezilienței economiei locale în fața rupturii lanțurilor de
aprovizionare prin dezvoltarea producției de proximitate.
Problema preocupantă a inflației, vizibilă în foarte multe dintre
economiile lumii, atât dezvoltate cât și emergente, este în parte
amplificată de dezechilibrele pe care efectele directe și indirecte ale
pandemiei le-au produs, atât pe partea cererii, cât și a ofertei de bunuri
și servicii. Desigur că există și alte cauze, precum și elemente specifice
fiecărei economii care fac ca amplitudinea și combinația dintre factorii cu
influență tranzitorie și respectiv persistentă să fie diferite de la o
monedă la alta.
Această situație de criză economică complexă, în care atât cererea cât și
oferta sunt afectate, are numeroase alte efecte negative, iar pentru
depășirea lor și fructificarea oportunităților de transformare și creștere
a robusteții avem nevoie de coordonarea tuturor politicilor publice.
Din păcate, în ultimii doi ani în care lumea întreagă a fost concentrată în
principal pe contracararea proliferării virusului, o serie de probleme
globale s-au acutizat și rivalizează pentru a ocupa primele locuri în
agenda preocupărilor și a riscurilor la nivel planetar.
Mă refer aici nu doar la problema climatică și la accentuarea caracterului
limitat al resurselor naturale strategice, ce sunt desigur în gândul
tuturor, dar și la explozia decalajului de dezvoltare și prosperitate între
țări și în interiorul țărilor, la nivel regional și între oameni.
Creșterea inegalității, șubrezirea și subțierea clasei de mijloc, precum și
amplificarea numărului de oameni aflați în sărăcie reprezintă tendințe
nefaste care s-au accelerat și a căror combatere cred că trebuie să ne
preocupe în aceeași măsură în care ne preocupă orientarea către o economie
ce nu trebuie să mai degradeze mediul natural.
Din punctul meu de vedere, aceste două mari provocări nu sunt pentru noi
românii niște simple teme de dezbatere intelectuală cu privire la lucruri
care li se întâmplă altora, ci realități din mijlocul nostru pe care
trebuie să le adresăm cu toată seriozitatea și priceperea noastră de acum
înainte. Toate aceste teme și multe altele conexate necesită acțiuni atent
dozate și o bună coordonare între politicile economice.
Soluția pentru atingerea obiectivelor României de redresare, dezvoltare și
creștere a rezilienței, precum și pentru a potența rolul economic pe care
îl avem deja în cadrul Uniunii Europene este să acționăm cu fermitate
astăzi, pentru a transforma în realitate programele asumate în prezent, așa
cum este cazul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și al
Planului Național de adoptare a monedei euro, care este, în opinia mea, la
fel de important. În același timp însă, soluția implică și ajustarea în
dinamică a acțiunii instrumentelor specifice obiectivelor politicilor
menționate, pentru că ne confruntăm în continuare cu multă incertitudine,
iar decidenții de politici sunt obligați la un balans permanent.
De aceea, dialogul între cercetători și dezbaterea pe teme economice cu
participarea specialiștilor și a tuturor părților implicate, fără
constrângeri ideologice, trebuie să se mențină la un nivel ridicat și în
viitor. Trebuie să continuăm dezbaterile libere de idei pentru a explora
tendințele și soluțiile necesare, dar mai ales pentru a contribui la
menținerea pe agenda economică și socială a unor teme strategice de
importanță vitală pentru viitorul țării și pentru creșterea rolului ei în
Uniunea Europeană, dincolo de orice ciclu electoral sau de turbulențele pe
care le aduc evoluțiile din prezent”.
*MULTUMESC !*
