Educația financiară a copiilor a devenit o necesitate” consideră Ligia Georgescu-Goloșoiu, președinta APPE

Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație (APPE) a fost înființatã în anul 2014, cu scopul implementãrii, la nivel național, a disciplinei opționale Educație financiarã încã de la o vârstã fragedã. Discutãm cu președinta APPE,  dr. în economie Ligia Georgescu – Goloșoiu, cu o activitate de peste 30 de ani în Centrala BNR și peste 20 de ani ca și conf. asociat la ASE București și Institutul Bancar Român, despre cât de important este acest demers.

De ce considerați cã este nevoie de educație financiarã încã din
copilãrie?

Sunt mai multe motive, printre care:

• Educația financiarã a copiilor a devenit o necesitate, în premisele economico-financiare ale unei gestiuni financiare sãnãtoase, care poate sã preîntâmpine crizele economice cu care se confruntã, astãzi, economiile;
• Aceastã necesitate implicã pregãtirea elevilor din școlile românești încã de la o vârstã fragedã, astfel încât acești copii sã înțeleagã modul cum se câștigã banii, cum se cheltuiesc cu înțelepciune și responsabilitate, cum se investesc și cum se doneazã în scop caritabil;
• Educația financiarã promovatã în școli poate, de asemenea, sã schimbe atitudinea fațã de un consum excesiv și nejustificat și responsabilitatea în investirea cu înțelepciune, astfel încât sã se creeze premisele unui ecosistem financiar sãnãtos.

Ce își propune proiectul dvs?

Proiectul pe care l-am inițiat, privind educația financiarã a copiilor, are ca scop:

• Asigurarea unei stabilitãți financiare personale, prin dezvoltarea competențelor individuale în domeniul creditãrii și al protecției consumatorului;
• Conturarea unei imagini complete a modului în care banii sunt percepuți, câștigați, cheltuiți, economisiți, investiți, donați sau împrumutați, în societatea de astãzi, concomitent cu dobândirea unor abilitãți de gestionare a lor, imprimând copiilor respect fațã de muncã și fațã de bani;
• Obligativitatea României de implemetare a educației financiare de la o vârstã fragedã, cerințã impusã de Uniuea Europeanã și de alte organisme financiare internaționale.

Ce efecte va avea asupra copiilor, pe termen lung, studierea noțiunilor de educație financiarã?

Printre efectele pe termen lung ale studierii Educației financiare se aflã:

• Formarea unei atitudini noi, cu înclinații pentru realizarea de investiții pe termen mediu și lung și mai puțin pentru consumul imediat;
• Formarea unui comportment rațional pentru viitorul consumator de produse și servicii bancare: un consumator responsabil, informat și avizat;
• Creșterea responsabilitãții în cheltuirea cu eficiențã a banilor;
• Creșterea respectului fațã de muncã, bani și instituții;
• Reducerea șomajului, datoritã reconversiei pe piața muncii;
• Deprinderea unei anumite independențe financiare.

Cum ar putea copiii sã înțeleagã noțiuni precum “buget”, “cheltuieli”, “venituri”, “economii” etc. Nu sunt prea mici?

Nu, nu sunt prea mici. În cadrul orelor la clasã, învãțãtorii au folosit multe metode active-participative, reușind sã trezeascã în conștiința elevilor valoarea banilor. Aceștia au folosit des jocul de rol, problematizarea, descoperirea euristicã, elevii aflând astfel ce însemnã sã lucrezi și sã fii remunerat. Elevii au aflat, de asemenea, care este diferența dintre nevoi și dorințe, conștientizând cã nu întotdeauna este suficient sã îți dorești un anumit lucru.

Pe de altã parte, elevii, coordonați de cadre didactice, au beneficiat de vizite la sucursale de bãnci, pentru a vedea cum se desfãșoarã activitatatea în aceste locuri, comportamentul operatorilor bancari, dar și cel mai important lucru descoperit, adicã operațiunile concrete care se pot derula într-o bancã. Elevii au putut vedea cum se face o depunere și o retragere de bani și de unde provin banii pe care pãrinții îi retrag cu ajutorul cardului. Elevii au înțeles, de asemenea, cã pentru a putea sã îți satisfaci anumite dorințe mai costisitoare este nevoie sã economisești, adicã sã aduni banii într-un cont, cu acordul pãrinților, pentru a putea beneficia de dobânzile acordate/bonificate de bancã.

Revenind la școalã, elevii, coordonați de cadrele didactice, au construit machete reprezentând diferite ghișee din bancã, precum și macheta unui bancomat, dupã care elevii au început sã se joace, aplicând practic cele vãzute la bancã. În acest fel, elevii au înțeles economisirea, confidențialitatea informațiilor despre un card bancar, a modului de utilizare a acestuia.

O experiențã emoționantã pentru elevi a fost vizitarea Monetariei Statului, ocazie cu care aceștia au putut observa, pas cu pas, modul de confecționare a unei monede, de la concepere (diferite machete), pânã la forma finalã, dar și la Palatul CEC Bank SA, situate în Calea Victoriei.

Cum vãd pãrinții faptul cã micuții învațã despre bani și economii?

Impactul orelor de educație financiarã asupra elevilor a fost mare, iar pãrinții au descoperit cã ai lor copii au devenit mai conștineți și mai atenți în gestionarea banilor pe care îi primeau zilnic sau ocazional, unii dintre ei reușind sã economiseascã sume de bani suficiente, care le-au permis sã își cumpere singuri, dar cu acordul pãrinților, obiecte pe care și le doreau foarte mult.

/ Ana-Maria Roșu