Mioara Iofciulescu este Managing Director, în cadrul grupului elvețian Atlantis România, cu activitate în dezvoltare imobiliară si producția de energie electrică din surse regenerabile. Este președinte al Asociației Academia de Artă Handmade București, având ca obiectiv principal promovarea și dezvoltarea artei handmade din România. De asemenea, Mioara Iofciulescu este fondator al Galeriei de Artă Handmade, un concept unic în România, dedicat prezentării și comercializării de obiecte de artă realizate de artiști și artizani români. Este licențiată în comunicare și relații publice, dar și în științe juridice, absolventă a două programe de master în dreptul afacerilor și drept civil, iar în prezent urmează un EMBA (Executive master’s in business administration) la o Universitate din SUA. De asemenea, ea a urmat mai multe cursuri de perfecționare și deține certificări ca manager de proiect, expert achiziții publice, formator, consilier pentru dezvoltare personală și arte combinate.
***
În ce calitate ați participat la conferința „Reziliență și creativitate în antreprenoriat”, desfășurată recent?
Am participat în calitate de antreprenor în domeniul artei, dar și ca manager, deoarece este nevoie de creativitate, indiferent de sectorul în care activezi. În contextul schimbărilor comportamentale pe care le-a generat pandemia, este nevoie să ne adaptăm noilor cerințe ale pieței, să ne ridicăm la nivelul așteptărilor clienților și să oferim soluții care să răspundă obiceiurilor actuale de cumpărare, orientate tot mai mult către mediul online.
Schimbarea, transformarea sau redefinirea conceptelor sunt printre procesele care întâmpină un nivel crescut de rezistență din partea noastră, ca oameni, pentru că ne scot din zona de confort, dar sunt necesare pentru a depăși situații de criză sau pentru a transforma o idee, într-o afacere de succes.
Am văzut că ați participat și la conferința “Noi tehnologii, noi finanțări și noi investiții în sectorul energetic”. Aveți activitate în domeniu?
La această conferință, am participat în calitate de manager al unei companii care dorește să investească în noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, într-o perioadă caracterizată de o criză acută a sectorului energetic, la nivel mondial. Pentru a depăși această situație este nevoie de eforturi comune, atât din partea guvernelor, cât și din partea mediului de afaceri, pentru a identifica și implementa cu succes măsurile optime pe termen mediu și lung. Din păcate, această conferință nu a putut să genereze niciun element de noutate, deoarece comunicarea este unidirecțională, iar autoritățile nu pot să ofere o strategie de dezvoltare coerentă sau măsuri care să genereze predictibilitate.
Sunteți o persoană foarte activă și implicată în mai multe domenii economice, dovadă fiind evenimentele și conferințele la care sunteți invitată. Cum apreciați mediul de afaceri din România?
Consider că avem investitori și antreprenori implicați, există afaceri de succes și exemple de bune practici în multe sectoare de activitate, iar România este o țară cu multe resurse, cu potențial de dezvoltare economică și personal calificat în mai multe domenii, inclusiv pe partea tehnică, de energie, IT sau automatizări. De asemenea, poziția geografică reprezintă un avantaj, iar faptul că facem parte din structuri europene și trans-atlantice facilitează și securizează schimburile economice, toate acestea fiind atu-uri pentru a atrage mai multe investiții și a genera o creștere a sectorului privat.
Ce lipsește, pentru a exista un mediu propice dezvoltării afacerilor?
Recent, am scris o lucrare referitoare la cel mai important element care contribuie la dezvoltarea economică a unei țări, fiind nevoită să analizez trei factori – cultura, geografia și instituțiile – iar concluzia mea este că instituțiile și politicile publice, viziunea politică și măsurile fiscale sunt definitorii, pentru a genera progres. Mai avem încă de lucrat la partea legislativă, la definirea obiectivelor economice pe care ni le dorim ca țară și la configurarea unei viziuni coerente, elemente care să confere stabilitate și încredere, astfel încât atragerea de investiții străine să fie mai ușoară și mai rapidă.
Am citit comentariile dumneavoastră cu privire la piața energetică din România. Ce vă nemulțumește și care considerați că sunt principalele provocări în acest domeniu?
Investițiile în sectorul energetic ar putea deveni prioritare, dacă se va crea contextul legislativ care să conducă la predictibilitate și stabilitate pentru mediul de afaceri. Chiar dacă se vorbește despre criza energetică în toate mediile, autoritățile din România nu par să se grăbească sau nu sunt încă pregătite să susțină implementarea efectivă a unor noi centrale electrice. De altfel, în țara noastră, după perioada 2011- 2014 când a fost o anume efervescență în domeniu, nu s-au mai construit noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile.
Principalele provocări în domeniul energetic aș putea spune că sunt reprezentate de capacitățile de stocare, pentru care nu s-au identificat încă soluții nepoluante și eficiente pe termen lung, precum și schimbările legislative permanente ce generează dezechilibre în piață, conduc la o lipsă de predictibilitate în generarea planurilor de afaceri și scad încrederea investitorilor.
Ce rol ar trebui să ocupe sursele regenerabile de energie (așa-numita energie verde), în mixul energetic național?
Ar trebui să ocupe un rol prioritar, pentru că sunt singurele surse care pot crea sustenabilitate, la nivel economic, din punct de vedere social și din perspectiva protejării mediului și conservării planetei. Energia verde poate fi produsă la nivel industrial, dar și prin implicarea consumatorilor casnici care ar deveni prosumatori și astfel s-ar putea orienta către soluții tehnice mai eficiente de încălzire și răcire a locuințelor, cu pompe de căldură, de exemplu, ceea ce ar determina eliminarea consumului și arderii de gaze naturale și, implicit, reducerea amprentei de carbon și a poluării.
Putem produce energie folosind resurse solare, eoliene sau hidrologice fără probleme, însă investițiile sunt considerabile și trebuie susținute parțial din fonduri europene.
Cât de facilă este accesarea fondurilor europene în domeniul energetic și în ce măsură contribuie acestea la dezvoltarea sectorului?
Deși sunt anunțate mai multe programe de finanțare din fonduri europene pentru capacități de producție de energie din surse regenerabile (PNRR, Fondul de Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Justă etc), până acum nu s-a implementat nimic.
Accesarea fondurilor europene nu este tocmai facilă, pentru că sunt impuse condiții de autoconsum sau stocare greu de îndeplinit, în cazul unor capacități mari de producție. În plus, apelurile sunt lansate cu mari întârzieri, iar analiza aplicațiilor durează foarte mult, ceea ce face ca, până acum, să nu se fi dezvoltat proiecte noi semnificative în sectorul energetic, pentru că nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, în lipsa acestor granturi.
De ce se face o diferențiere între „bărbații de afaceri” și „femeile de afaceri”? Femeile fac afaceri altfel decât bărbații?
Din punctul meu de vedere, această diferențiere ține de mentalitate și de cultura locală, în niciun caz pentru că femeile acționează altfel decât bărbații. Este o chestiune de percepție, care se dorește a fi eliminată, problematica incluziunii și egalității de șanse fiind intens dezbătută și introdusă deja în politicile de responsabilitate socială ale multor companii.
Daniel Neguț
