Anul 2021 a continuat trendul înregistrat în 2020, iar numărul de persoane angajate a scăzut pentru prima dată sub pragul de 4 milioane, potrivit unui studiu termene.ro. Astfel, dacă în anul 2019 în România erau angajate 4,2 milioane persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,811 milioane persoane. Deși vorbim despre un fenomen generalizat, vizibil ȋn toate industriile, HoReCa și construcțiile au ȋnregistrat cele mai mari scăderi.
,,Companiile au fost forțate de criză să ȋși eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a ȋnsemnat renunțarea la angajații considerați non-esențiali. Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să o ia ȋn perioadele dificile, pentru a reuși să supraviețuiască. Ȋn același timp, unii angajați au renunțat la posturile lor din România și au ales să plece din țară, ȋn state ȋn care salariile sunt mai mari, iar job-urile mai stabile”, spune Adrian Dragomir, consultant de business și fondator termene.ro.
Domeniul HORECA a pierdut peste 21% din angajați, iar cel al construcțiilor 21,6%. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajați, raportat la nivelul din 2020, sunt în agricultură – 4,55% – și ȋn comerț – 7,22%.
Ȋn nici unul dintre cele 10 județe din România, în care sunt peste 100.000 de persoane angajate, nu s-a înregistrat vreo creștere a numărului de persoane angajate. Scăderea a fost una vizibilă la nivel general. Județul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiș, care a pierdut peste 11% din angajați în 2021, pe când cele mai mici scăderi se înregistrează în Prahova, Argeș și Sibiu.
Singurul județ în care a existat o creștere a numărului de angajați este Bacăul. Ȋn 2021, au fost cu 1% mai mulți angajați comparativ cu anul 2020 (de la aproximativ 81.800 persoane, la 82.600 persoane).
Principalele trei motive ale scăderii numărului de angajați, potrivit specialiștilor termene.ro, sunt:
- Eficientizarea activității societăților, cauzată de restricțiile aferente pandemiei COVID-19. Un număr mare de persoane au fost disponibilizate ca urmare a măsurilor restrictive impuse de pandemie, lucru vizibil mai puțin în situațiile financiare ale anului 2020 și mai clar în cele ale anului 2021;
- Lipsa de personal calificat – mediul concurențial din ce în ce mai puternic (existent la nivel european) face ca angajații calificați să fie extrem de greu de găsit, iar multe companii activează cu deficit de personal;
- Salariile net superioare oferite pe domenii similare în țările din vestul Europei. După un val de repatrieri (în primul an al pandemiei), a urmat un nou val de plecări către firmele din țările vest-europene, care oferă condiții de muncă mai bune decât cele din România;
Locurile de muncă pierdute ȋn ultimii doi ani vor trebui recreate, altfel, economia nu poate crește cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din țări precum Nepal, Sri-Lanka, iar pe termen lung, evoluția ratei șomajului va fi direct legată de evoluția existentă la nivel macro-economic.
