Factorii determinanți ai inflației și perspectivele pentru țările din regiunea Mării Negre

Sunt presiunile inflaționiste permanente sau tranzitorii?

Începând cu 2021, inflația a crescut atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, în unele țări atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Țările membre ale Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) nu fac excepție de la aceste tendințe globale. BSTDB a evaluat, în cadrul unei analize, cauzele inflației ridicate în cele 11 țări membre din zona Mării Negre, inclusiv România, și oferă previziuni pentru următoarea perioadă.

Principalele constatări ale raportului:

Cauzele inflației

• Factorul determinant al inflației în 2021 a fost creșterea la nivel internațional a prețurilor materiilor prime, alimentelor și, în special, energiei;
• Un al factor important al ratei crescute a inflației a fost fenomenul numit „efect de bază”, generat de prețurile scăzute din 2020;
• De asemenea, stimulentele fiscale și monetare aplicate de autorități au contribuit la inflație prin creșterea cererii de bunuri și servicii.

Previziuni

• Inflația din sectorul serviciilor este încă scăzută, în plus, nu există presiuni suplimentare generate de măririle salariale. Pe de altă parte, indicii prețurilor de consum (IPC) sunt în creștere la majoritatea categoriilor de mărfuri și servicii, ceea ce poate fi un semn pentru viitoare presiuni inflaționiste;
• Prețurile internaționale ale materiilor prime se vor modera, însă se preconizează că inflația, în special cea alimentară, va rămâne ridicată în 2022;
• Pentru a atenua riscul intensificării inflației sau „efectul de runda a doua”, băncile centrale din majoritatea țărilor din zona Mării Negre au început deja să înăsprească politicile monetare, însă acest lucru poate crea provocări pentru economiile emergente.

Șocurile ofertei și efectul de bază

Deși rata inflației și factorii determinanți au variat de la o țară la alta, trendul de creștere al inflației a fost o provocare generală pentru țările din regiunea Mării Negre.

Unul dintre motivele inflației ridicate din 2021 a fost nivelul scăzut al inflației în anul precedent, care se traduce printr-un efect de bază scăzut. În mod uzual, inflația se măsoară prin compararea nivelului actual al prețurilor cu nivelul prețurilor din anul precedent. Având în vedere creșterea moderată a prețurilor în 2020, chiar și o revenire la nivelurile inițiale în 2021 ar fi dat aritmetic o rată ridicată a inflației.

Pe lângă acesta, un rol important în creșterea inflației l-au avut factorii legați de ofertă, derivanți din evoluțiile pieței mondiale a mărfurilor.

Anul 2021 a fost marcat de o creștere abruptă a prețurilor internaționale ale materiilor prime, în special la alimente și energie. Prețurile internaționale ale principalelor produse alimentare, cum ar fi grâul, zahărul, uleiurile și carnea, au crescut cu 35%-50%, alimentând astfel inflația la nivel mondial, inclusiv în țările membre ale BSTDB.

Creșterea bruscă a prețurilor la energie a fost un alt motor al inflației în regiune. Prețurile internaționale ale țițeiului au crescut cu peste 60%  în 2021, iar cele ale gazelor naturale aproape s-a triplat. Aceste aspecte demonstrează faptul că o rată crescută a inflației este generată în principal de evoluția prețurilor internaționale, mai degrabă decât de presiunile interne.

Inflația în sectorul serviciilor și presiunile salariale

Un indicator important care poate evidenția un trend inflaționist este inflația în sectorul serviciilor, unde dinamica prețurilor depinde mai mult de interacțiunea dintre cerere și ofertă la nivel local, decât de factori globali. În majoritatea țărilor membre ale BSTDB, inflația serviciilor este mai scăzută decât inflația generală și se situează în jurul targetului băncilor centrale.

În general, o inflație ridicată și prelungită determină nevoia de salarii mai mari, ceea ce, la rândul său, duce la creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, creează presiuni suplimentare. Prin urmare, o modalitate de a înțelege dacă mărirea inflației este rezultatul unor presiuni de lungă durată este de a analiza ritmul de creștere al salariilor și de a-l compara cu nivelul actual al inflației.

În majoritatea țărilor, datele din sectorul serviciilor și al salariilor nu oferă dovada unor presiunilor inflaționiste, în schimb se observă o creștere a indicilor prețurilor de consum (IPC). În 2021, indicele de difuzie, care măsoară ponderea categoriilor IPC și creșterile de prețuri, se situa la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii cinci ani. Acest lucru poate fi un semn pentru viitoare tendințe de inflație.

Presiunile cererii asupra inflației

Majoritatea țărilor din regiunea Mării Negre au răspuns la criza economică indusă de pandemie prin măsuri fiscale și monetare stimulative în 2020 și 2021. Cheltuielile publice mai ridicate au împiedicat o prăbușire a cererii în prima etapă a pandemiei și au condus la o revenire economică bazată pe cerere, iar acest lucru a creat presiuni suplimentare asupra prețurilor. Însă țările s-au angajat să reducă deficitele fiscale la niveluri sustenabile, ceea ce înseamnă că, în anii următori, presiunile exercitate de cerere asupra inflației, care decurg din politica fiscală, se vor reduce.

Totodată, relaxarea politicii monetare a condus la scăderea ratelor reale ale dobânzilor la credite și a încurajat cererea de noi împrumuturi, astfel creând presiuni suplimentare asupra prețurilor.

Perspective asupra inflației și riscuri

Pe baza acestei analize, se poate concluziona faptul că recenta creștere a inflației s-a datorat în primul rând factorilor globali, cum ar fi creșterea prețurilor internaționale ale mărfurilor. De exemplu, indicele global al prețurilor la alimente calculat de FMI a crescut cu 27% în 2021. Prețurile energiei și ale metalelor au urcat, de asemenea, contribuind astfel la inflație atât prin creșterea prețurilor la combustibili, cât și prin creșterea costurilor de producție.

Potrivit raportului World Economic Outlook al FMI (ianuarie 2022), sunt preconizate scăderi ale costurilor pentru mâncare și energie în anii următori. Cu toate acestea, deoarece creșterea prețurilor pentru alimente la nivel mondial nu s-a reflectat în totalitate în prețurile locale, ne putem aștepta la o inflație alimentară ridicată în țările din regiune în cursul anului 2022.

Perspectivele privind inflația și riscurile unui efect de runda a doua depind, în mare măsură, de cât de mult reușesc autoritățile monetare din țările din regiunea Mării Negre să diminueze așteptările inflaționiste și să reducă presiunile de depreciere a monedei. Majoritatea băncilor centrale din regiune au început deja să înăsprească politicile monetare, iar acestea vor rămâne restrictive pe parcursul anului 2022 și atât timp cât este necesar pentru ca așteptările privind inflația să fie limitate.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională înființată de Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Sediul central este în Salonic, Grecia. Banca sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri și garanții pentru proiecte și prin finanțări comerciale în sectoarele publice și private din țările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde de euro. BSTDB beneficiază de un rating pe termen lung “A-” acordat de Standard and Poor’s (S&P) şi “A2” acordat de Moody’s. Pentru mai multe informații, vizitați: www.bstdb.org.