Dinu Bumbăcea, Partener, Leader Consultanță în Afaceri, PwC România
Volatilitatea, incertitudinea și complexitatea acestei perioade, generate de pandemia COVID-19, repun în centrul discuțiilor agilitatea companiilor a face față unei crize și, mai mult, de a ieși mai puternice din criză. Când vorbim de modul în care se adaptează organizațiile mai rapid la schimbări, inclusiv la cele produse de o criză, prima dată ne vin în minte sistemele IT integrate, modul în care oamenii lucrează în echipe sau o mentalitate dispusă la schimbare. În fapt, planificarea, managementul performanței și al talentelor sunt cele mai mari avantaje ale unei organizații agile. Concluzia reiese dintr-un studiu realizat în acest an de PwC și Strategy& în rândul a 646 de companii la nivel global, care a analizat șase dimensiuni: organizarea, talentele, tehnologia, planificarea și managementul performanței, modalitățile de lucru, riscul și conformitatea.
Mai mult de jumătate dintre respondenții la studiul PwC (57%) au considerat că IT este cea mai valoroasă funcție agilă. Este un răspuns intuitiv atâta timp cât abordarea agilă a fost inițiată de dezvoltatorii de software și este, de regulă, asociată cu ei. Tehnologiile sunt esențiale, necesare, dar sunt suficiente pentru schimbarea organizației? Contrar percepției comune, concentrarea excesivă pe IT este o greșeală pe care o fac multe organizații în încercarea de a adopta schimbarea.
Dacă ne uităm care sunt primele trei obstacole în parcursul unei organizații către agilitate, observăm sunt că toate sunt legate de cultură și organizare. Schimbarea implică mai mult aceste arii decât reorganizarea IT care este o componentă esențială, dar care trebuie completată de un set de obiective bine definite și realizabile: o organizație trebuie să înțeleagă clar ce funcționează, ce nu și ce este prioritar, pentru a integra tehnologiile și a remodela treptat modul în care lucrează angajaţii, în care creează produse şi servicii sau le vând, adică întreaga cultură organizațională. Astfel, rezultă că planificarea, managementul performanței și talentele sunt cele mai valoroase dimensiuni ale agilității întreprinderii.
Cele șase dimensiuni ale agilității unei companii. Beneficii și bariere
În topul beneficiilor de a avea o companie agilă, respondenții au plasat: capacitatea sporită de adaptare a întregii organizații la schimbări (47%), echipe care se adaptează mai ușor la condiții noi (41%), echipe care sunt mai capabile să creeze și să ofere soluții valoroase pentru clienți (41%), echipe inovatoare (38%), îmbunătățirea calității produselor (36%) și deciziile mai bine informate (29%).
Pe industrii, răspunsurile arată că cele mai agile organizații se află în serviciile financiare (44% se consideră mature din această perspectivă), urmate de transporturi (39%), servicii profesionale (37%), retail (36%), turism (35%), producție (32%) și construcții (31%). La finalul clasamentului se află asistența medicală (24%) și sectorul public (21%).
Executivii companiilor mai mari au raportat o agilitate mai mare decât cei din organizații mai mici. Totuși, multe companii renumite pentru agilitate într-o singură dimensiune (cum ar fi tehnologia) nu se încadrează în altele (cum ar fi conformitatea). Spre exemplu, asistența medicală se confruntă cu o reglementare strictă și cu îngrijorări de înțeles privind decizii rapide atunci când viețile ar putea fi în joc. Multe companii mari, conștiente de procesele vechi, lente, au făcut din agilitate o prioritate, în timp ce multe alte companii mai mici au presupus pur și simplu că agilitatea vine în mod natural. Cu toate acestea, în general, companiile se confruntă cu obstacole similare atunci când încearcă să avanseze în direcția agilității și majoritatea fac aceleași greșeli.
Depășirea barierelor
Angajații temători de asumarea riscurilor, liderii care nu reușesc să se alinieze priorităților, angajații și liderii care nu colaborează și datele care nu sunt împărtășite sunt principalele trei obstacole, citate de aproximativ o treime din respondenții la sondaj. Ce e de făcut?
Asumarea inteligentă a riscurilor Agilitatea necesită o cultură care să le permită celor cu idei inovatoare să le testeze rapid, să genereze o judecată rapidă cu privire la succesul sau eșecul lor și apoi să treacă rapid la următoarea idee. Managerii și liderii superiori trebuie să înțeleagă că eșecul ocazional este o parte inerentă a schimbării și adesea cea mai mare sursă de învățare.
Leadership aliniat Mulți lideri au ajuns unde sunt prin modalități de lucru stabilite, tradiționale, lente, și sunt confortabili cu această cale. Ei trebuie să învețe nu numai să lucreze diferit, ci să-i încurajeze pe ceilalți să lucreze diferit, inclusiv prin stimularea asumării inteligente a riscurilor.
Colaborarea din organizație Dacă o întreprindere este agilă, diferite funcții și linii de afaceri trebuie să colaboreze pentru a identifica și rezolva nevoile clienților, în loc să încerce să-și protejeze propriul teritoriu. De asemenea, organizațiile trebuie să facă compatibile standardele de date și sistemele tehnologice în cadrul companiei.
