12 octombrie 2017 – Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică o nouă lege a minelor care
reia prevederile legii toxice din 2013 [1]. Legea specială pentru Roșia Montană revine și este
extinsă întregii industrii miniere (de la carierele de piatră la cele de uraniu și cupru).
“Guvernul României și industria minieră nu renunță la legea expropierii naționale. S-a făcut un nou
proiect de lege de care beneficiază în egală măsură Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold
sau Samax România. Pe parcursul elaborării noii legi, organizațiile au fost exluse din grupul
interministerial de lucru pentru a nu deranja afacerile dintre oficialii români și reprezentanții
industriei,” a declarat Roxana Pencea Brădățan din partea Mining Watch România.
Mining Watch România și-a manifestat interesul de a participa în grupul de lucru ministerial încă
din luna iulie 2016. Cu toate acestea, i-a fost refuzată participarea. “Este revoltător acum să
vedem în expunerea de motive că ‘au participat toate ONG-urile interesate, Ministerul Economiei
fiind deschis la toate propunerile constructive ale acestora’”, a adăgat Roxana Pencea Brădățan
[2].
Campania Salvați Roșia Montană și rețeaua Mining Watch condamnă modul de elaborare al noului
proiect de lege, care a exclus organizațiile de mediu sau pe cele ce lucrează în comunități direct
afectate de minerit.
Dacă această nouă lege ar fi adoptată, avizarea exploatărilor precum cele de la Certej, Roșia
Montană sau Rovina ar fi simplificată. Legea Minelor ar deveni un amplu compendiu de derogări
pentru industria minieră de la legislația în vigoare.
Prevederile proiectului nu au legătură cu scopul declarat în expunerea de motive. Sub pretextul
creșterii gradului de siguranță al cetățenilor, proiectul de lege operează de fapt schimbări ce pun
grav în pericol dreptul constituțional la protejarea proprietății private. Astfel, proiectul prevede o
categorie aparte de resursele minerale de importanţă strategică, a căror exploatare este
considerată de interes național și declarată de utilitate publică. Nu se arată ce resurse fac parte din
această categorie, iar criteriile foarte vagi listate pentru încadrarea ca resursă strategică permit
practic ca orice resursă minerală sa fie considerată astfel. Pentru a cita din textul original, o
resursă de interes național este resursa care “contribuie la punerea în aplicare a interesului
național”.
“Această încadrare ar permite exproprierea tuturor proprietăților private de pe terenurile necesare
realizării exploatărilor miniere (chiar și a lucrărilor adiacente acestor exploatări). Proiectul de lege
propune și o procedură de expropriere mult simplificată și accelerată de care se pot servi titularii
de licențe miniere pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor,” a declarat avocat
Ștefania Simion.
Aprobarea proiectelor miniere a fost întotdeauna una lipsită de transparență: de la acordarea
licențelor, la semnarea contractelor de asociere și mai recent la litigiul statului român cu Gabriel
Resources. Sub pretextul fals al creșterii gradului de transparență și participare a cetățenilor la
luarea deciziilor privind acordarea concesiunilor miniere, proiectul de lege conferă caracter
confidențial tuturor datelor și informațiilor privind licențele miniere.
Mai mult, în motivarea proiectului de lege, ministerul invocă dreptul companiilor miniere la egalitate
în fața legii și non-discriminare. În realitate, proiectul de lege conferă acestor companii un statut și
privilegii absolut disproporționate, care nu au nimic de a face cu egalitatea în fața legii. De
exemplu, companiile miniere ar fi exceptate de la obligația compensării cu terenuri a suprafețelor
scoase definitiv din fondul forestier național.
Ridicolul dereglementării este într-atât de mare încât monitorizarea modului în care titularul licenței
miniere respectă condițiile impuse prin autorizația de construire a minei este în sarcina… titularului
licenței miniere.
