“EXPERTAL = o idee excelenta in favoarea atat a organizatiei de cercetare cat si a companiilor procesatoare”, este mesajul transmis de Nastasia Belc, Director General al IBA Bucuresti in cadrul unui interviu realizat de RO.aliment.
Nastasia Belc: Suntem in grafic in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor propuse. Am derulat pana acum 7 proiecte tip C, proiecte prin care am oferit servicii de cercetare unor intreprinderi procesatoare de alimente cu doar 20% din costurile proiectelor si 5 proiecte de tip D, proiecte in colaborare cu intreprinderile, prin care intreprinderile isi rezolva probleme identificate in vederea cresterii competitivitatii sau proiecteaza noi tehnologii sau alimente si, prin care, anumite activitati sunt finantate din proiect in acord cu regula ajutorului de stat.
Roa.: Cum sunt implicati procesatorii? Care sunt beneficiile pe care le obtin acestia participand la proiect?
N.B.: Sunt proiecte prin care beneficiarii doar solicita serviciile de cercetare si beneficiaza de rezultatele cercetarii platind doar 20% din costurile activitatii de cercetare derulate si proiecte in care intreprinderile sunt partenerii nostri si implementam proiectul completandu-ne activitatile.
Beneficiile pe care procesatorii le obtin sunt:
– Informatii stiintifice de ultima ora;
– Rezultate ale testelor analitice de laborator – calitatea fizico-chimica si microbiologica, calitatea senzoriala, compozitie nutritionala;
– Solutii de ambalare;
– Stabilirea termenelor de valabilitate;
– Minimizarea contaminantilor de proces;
– Imbunatatirea compozitiei nutritionale;
– Identificarea compatibilitatii intre materiile prime si mentinerea nutrientilor in stare biodisponibila;
– Si multe altele.
Roa.: Odata cu lansarea Expertal, a fost estimata si o durata de finantare. Vor fi acoperite financiar cele 60 de luni?
N.B.: Proiectul se deruleaza pe o perioada de 5 ani – 2016-2021 cu un buget de aproape 14 milioane de lei. In functie de intensitatea activitatilor si de gasirea de parteneri care sa indeplineasca conditiile de participare in astfel de proiecte, bugetul poate acoperi toti cei 5 ani sau poate fi consumat mai repede.
Ne-am dori sa reusim sa atragem companiile in proiecte si sa absorbim bugetul proiectului mai devreme. Ne putem ocupa, astfel, in continuare, de alte proiecte pe care le avem in vedere.
Roa: Despre sursele de finantare, ce ne puteti spune?
N.B.: Acest tip de proiect se bazeaza pe o idee excelenta in favoarea atat a organizatiei de cercetare cat si a companiilor procesatoare. In primul rand, reusesc sa se cunoasca mai bine si sa lucreze impreuna. Pe de alta parte, proiectul ne-a dat oportunitatea de a ne prezenta expertiza, prin diferite evenimente organizate, multor companii de industrie alimentara.
Finantarea, dar mai ales modul de finantare este bun si avem o colaborare foarte buna cu organismul intermediar din cadrul Ministerului Cercetarii si Inovarii, OIC-MCI. Din pacate aceasta sursa de finantare nu mai este disponibila organizatiilor de cercetare din Bucuresti aceste fonduri fiind dedicate, cu predilectie, zonelor defavorizate.
Roa: Cum sunt incurajate companiile pentru a solicita asistenta tehnica si consiliere in vederea unei posibile colaborari cu IBA?
N.B.: Am organizat in primii 2 ani 5 worshop-uri in 4 zone al tarii – SE (Tulcea), NE (Onesti), Centru (Sfantu Gheorghe), București si Izvoarele (Prahova) pentru a putea identifica beneficiari de proiecte. Am participat la expozitiile Indagra, Salonul Cercetarii ,am organizat o conferinta in Bucuresti, am organizat un Science Cafe la Sibiu, am profitat de toate oportunitatile aparute – evenimente la care am fost invitati de catre alte institute de cercetare (ex. ECOIND, Institutul de Protectia Plantelor etc.) dar si de alte organizatii precum asociatii profesionale (ex. ASMP, ASIMCOV, Bioromania), ASAS, USAMV Bucuresti, ANSVSA, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu etc., evenimentele organizate de Ro.aliment – ESE , Ingredients Show, conferinta Produsul Romanesc
Am avut zile deschise de primire a operatorilor din intreprinderi pentru a vizita IBA Bucuresti si a fi informati de dotarea, competentele si expertiza cercetatorilor din IBA.
IBA are 9 laboratoare (chimia alimentului, biochimie coloidala, microbiologie, analize senzoriale, biologie moleculara, RMN, cromatografie, nutritie si ambalarea alimentelor) si 3 statii pilot (procesare legume si fructe, procesare carne si procesare cereale si fainuri).
Prin toate aceste actiuni am avut un dialog cu patenerii industriali pentru a le prezenta oportunitatea acestui program si pe baza lui, de a putea colabora impreuna in beneficiul intreprinderii si a societatii romanesti.
Roa.: Cum este primita de beneficiari deschiderea IBA la facilitatile sale de cercetare?
N.B.: Cred eu ca bine. De cand am inceput acest proiect simtim ca avem o mai buna colaborare cu companii procesatoare din Romania. IBA detine facilitati de cercetare la cel mai inalt nivel tehnic si suntem din ce in ce mai cautati de procesatori care doresc sa fie informati pentru a face fata competitiei dure de pe piata agroalimentara. Ne dam seama de acest lucru si de numarul mare de vizitatori ai site-urilor noastre (cel al organizatiei si cel al proiectului).
Roa.: Care este raspunsul beneficiarilor Expertal la evenimentele tematice si la intalnirile individuale?
N.B.: Nu este usor sa iei decizia de a intra intr-un proiect stiind ca trebuie sa il finantezi intr-un procent, chiar daca acest procent este de numai 20%. Intreprinderile mici si mijlocii din industria alimentara nu dispun de bugete astfel incat sa isi permita angajarea unui institut de cercetare pentru a le rezolva unele probleme. Desi multe intreprinderi ar fi vrut sa colaboreze cu noi, pana in momentul de fata, numai 12 dintre acestea, au initiat aceasta colaborare si dupa intalniri repetate si stabilirea nevoilor intreprinderilor care sa se potriveasca cu expertiza cercetatorilor IBA Bucuresti, s-au incheiat diferite tipuri de contracte – tip C si D.
Bugetul alocat proiectelor tip D, colaborative, s-a consumat in proiectele existente in derulare. Mai avem buget pentru proiecte de tip C, servicii de cercetare si tip B, acces la infrastructura IBA, pentru care deja suntem in discutii pentru noi proiecte.
Roa.: Cateva cuvinte despre implementarea proiectelor aprobate.
N.B.: Proiectele tip D (colaborative), aprobate, au in vedere, in special, obtinerea de produse noi, inovative, cu proprietati nutritive imbunatatite, reformulate, care sa fie acceptate de catre consumatori si sa poata intra cu usurinta pe piata agroalimentara. Alte tipuri
(tip C) au avut cerinta unui mod de etichetare corecta sau gasirea solutiilor de minimizare a continutului de acrilamida in produse de panificatie tinand cont de noul regulament european aparut in aprilie 2018.
Roa.: Exista mediu prielnic colaborarii cu companiile?
N.B.: Credem ca proiectul, in sine, a creat un mediu prielnic de colaborare cu intreprinderile si a creat un cadru de discutii de cunoastere reciproca si de stabilirea unui status de incredere si sprijin reciproc. Sigur ca, in unele cazuri a fost vorba despre continuarea unei colaborari incepute cu ocazia altor proiecte, si am beneficiat impreuna de facilitatile oferite de acest proiect pentru consolidarea parteneriatului, iar in alte cazuri acesta este doar inceputul unei colaborari, pe care speram sa o dezvoltam in proiecte viitoare.
