Educația universitară și piața muncii: Obiective și provocăr

• Dificultăți ale României, în general, în privința atingerii obiectivelor asumate prin Strategia 2020 și a celor derivate din aceasta:

• Rata șomajului în rândul tinerilor, în România este de 20,4%, în comparație cu 17,4% cât era, la nivelul UE, în ianuarie 2017

• Rata de părăsire timpurie a școlii era de 19,1% în 2016, în România, față de 10,7% media de la nivelul UE

• Rata de angajabilitate pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani era de 67,7%, la finele lui 2016, față de ținta de 70%

• Rata de înscriere pentru învățământul terțiar a scăzut drastic începând cu anul 2008, fiind de 25,6%, destul de aproape de ținta asumată de 26,7%, dar departe de 38,7%, cât este media UE

• Rata de angajare a proaspeților absolvenți de studii terțiare a scăzut de la 93% în 2008, la 77% în 2016

• 0,49% din PIB alocați cercetării și dezvoltării, în condițiile în care ținta este 2%

• Dificultăți în creștere ale angajatorilor în privința recrutării și păstrării angajaților cu studii superioare, dar și a celor cu studii medii

• Dificultăți ale mediului academic de a asigura un flux constant de absolvenți, atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă

Obiectivele Strategiei Europa 2020¹, așa după cum sunt expuse și într-unele dintre cele mai recente rapoarte emise de Comisia Europeană, vizează, printre altele, ca rată de angajabilitate a populației cu vârsta între 20-64 de ani, în România, să ajungă la 70%. Cu o rată actuală de 67,7% de angajați, România nu pare să fie prea departe de obiectivul asumat, doar că premisele de viitor nu sunt foarte încurajatoare. Aceleași documente arată că rata șomajului, în rândul tinerilor, în România este peste media UE și rata de părăsire timpurie a școlii a crescut, a ajuns la 19,1% în 2016, în timp ce media europeană era de 10,7%. În acest context, rata de înscriere la studii terțiare a scăzut drastic, fiind de 25,6% și se află foarte departe de actuala medie europeană-38,7%².

În vederea atingerii obiectivelor este evidentă și imperios necesară o colaborare activă între educație și piața muncii, precum atestă documentele europene invocate și există numeroase planuri de a corela mai bine programele de învățământ cu nevoile angajatorilor, de a conecta bazele de date educaționale cu cele de pe piața forței de muncă și de a îmbunătăți funcționarea centrelor de evaluare și validare a competențelor.

Educația în contextul actual

Potrivit raportului care evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a școlii rămâne la un nivel ridicat, ajungând la 19,1 % în 2016, cu aproape 9 puncte procentuale peste media de la nivelul UE. Rata de părăsire timpurie a școlii este mult mai ridicată în rândul locuitorilor din mediul rural, al populației de etnie romă și al copiilor cu nevoi speciale.

Rata de înscriere în învățământul terțiar a crescut, ajungând la 25,6 % în 2016 și fiind pe cale să atingă obiectivul național de 26,7 %, dar continuă să existe neconcordanțe cu nevoile pieței forței de muncă. Rata de angajare a proaspeților absolvenți de studii terțiare a scăzut cu mai mult de 7 puncte procentuale în ultimii trei ani, ceea ce sugerează că universitățile sunt încă insuficient de receptive la evoluțiile de pe piața muncii.

Integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, o provocare

Aceste tendințe se simt acut la nivelul pieței muncii. Potrivit rezultatelor acelorași rapoarte, angajarea tinerilor se desfășoară greoi și, cu toate că, în 2016, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut la 20,4%, ea se situează peste media UE – 17,4%. Mai mult, proporția celor care nu sunt nici încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este de 17% în comparație cu 12% cât este la nivel European.

Măsurile-cheie, cum ar fi sprijinul pentru stagii și ucenicii, certificarea competențelor și pachetele pentru mobilitate, au fost utilizate mai puțin decât se prevăzuse inițial, relevă studiul. Cooperarea între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat nu este încă suficient de dezvoltată.

Provocările angajatorilor: Oferta de competențe este scăzută

Potrivit studiului emis de ManpowerGroup³, la nivel global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de talente din 2007 până acum și o creștere cu două procente față de 2015. România se regăsește pe locul trei în topul țărilor care se confruntă cu această problemă, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% și Taiwan, 73%. 40% din cei 42.000 de angajatori chestionați au recunoscut că întâmpină dificultăți în recrutarea de personal calificat.

Pentru că nevoile în materie de abilități ale angajaților se schimbă rapid, ceea ce poate face tot greoi procesul de recrutare, angajatorii caută tot mai des soluții în propriile companii și mai mult de jumătate aleg să își educe personalul. Este o creștere considerabilă, în comparație cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul și dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor.

În timp ce raportul emis de Comisia Europeană, arată că lipsa de personal calificat este extrem de acută în sectorul medical, al construcțiilor, al serviciilor hoteliere și al TIC. Există neconcordanțe între tipurile de studii oferite. În plus, mobilitatea în scop educațional și măsurile de orientare profesională, precum și competențele non-tehnice necesare pentru piața forței de muncă, cum ar fi spiritul antreprenorial și abilitățile digitale, nu sunt suficient de dezvoltate. Participarea la învățământul pentru adulți este printre cele mai scăzute din UE (1,5 % în 2014, față de media UE de 11 %). Există planuri de a corela mai bine programele de învățământ cu nevoile angajatorilor, de a conecta bazele de date educaționale cu cele de pe piața forței de muncă și de a îmbunătăți funcționarea centrelor de evaluare și validare a competențelor.

Angajatorii români raportează perspective de angajare robuste pentru intervalul aprilie – iunie 2017

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forța de Muncă pentru trimestrul II/2017⁴ arată că angajatorii au în plan pentru perioada următoare să facă angajări. 32% dintre angajatori anticipează o creștere a numărului total de angajați, 7% prognozează o scădere și 60% nu prevăd nicio schimbare, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare de +25%.

În toate cele patru tipuri de organizație, prognozele pentru trim. II/2017 sunt de creștere a numărului total de angajați. Cel mai alert ritm de angajare este preconizat de angajatorii din organizații mari, cu o previziune netă de angajare de +28%, în timp ce previziunile se situează la +15%, respectiv +11% pentru organizațiile mijlocii și organizațiile mici. Previziunea cea mai prudentă, de +7%, este raportată de către angajatorii din micro-organizații. Angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare raportează cele mai puternice perspective de angajare, cu o previziune netă de angajare de +31%, în timp ce angajatorii din sectorul comerț cu ridicată și cu amănuntul raportând o previziune de +30%. În sectorul finanțe, asigurări, servicii imobiliare și servicii de afaceri, angajatorii raportează intenții de angajare cu o previziune de +26%, iar perspectivele pentru sectorul administrație publică și servicii sociale se ridică la +21%, în timp ce în sectorul hoteluri și restaurante previziunea este de +13%, iar pentru sectorul construcții este de +9%. Cele mai prudente previziuni sunt raportate în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit și sectorul industrie extractivă, situându-se în ambele cazuri la +3%.

Care este viziunea tinerilor în ceea ce privește jobul

Așteptările tinerilor din România în ceea ce privește primul loc de muncă vizează un salariu lunar de 2.200 lei și un program de lucru săptămânal care nu depășește 40 de ore, preferabil într-o corporație mare, ocupând o poziție specializată, arată raportul independent-Graduate Barometer 2016-lansat de Trendence Institut.

Pretențiile absolvenților de universitate din România nu sunt cu mult diferite de cele ale ungurilor și polonezilor. Tinerii români își doresc ca primul loc de muncă să le aducă un venit anual de 5.954 euro și să nu îi solicite săptămânal mai mult de 40 de ore. Însă așteptările sunt departe de media europeană, care se ridică la un venit anual de 23.127 euro, adică aproape 2.000 euro pe lună și 42 de ore de lucru săptămânal.

Când vine vorba de cât de mult îi ajută cursurile studiate pentru intrarea pe piața muncii, studenții români în proporție de 54.2% sunt de părere că acestea le oferă competențele și aptitudinile necesare, în timp ce doar 43.7% dintre absolvenții europeni fac aceeași afirmație.

Absolvenții Universității Româno-Americane își doresc să devină antreprenori

Spiritul antreprenorial se face simțit mult mai mult în rândul celor care au urmat cursurile Universității Româno-Americane. Dacă la nivel european și național doar 24.1% respectiv 37.6% dintre tineri cochetează cu ideea de a-și deschide propria firmă, 43.9% dintre absolvenții Universității Româno-Americane au de gând să facă acest pas în timpul studiilor sau după absolvire.

Învață să fii cineva. Pe viață.

În acest context, în care se pare că există un dezacord între așteptările angajaților și pregătirea tinerilor, Universitatea Româno-Americană demarează a doua ediție a campaniei de comunicare integrată „Invata să fii cineva. Pe viață”, semnată de agenția Weapons of Public Attraction și susținută prin tactici de PR, gândite și executate de agenția The Public Advisors.

Subiectul campaniei 2017 îl face responsabilitatea pe care universitatea și-o asumă în a le oferi studenților mai mult decât cursuri pentru obținerea unei diplome, oferă fiecărui student posibilitatea, de a se implica, de a vedea cum se aplică materia în viața reală și de a experimenta ce presupune cu adevărat să lucrezi în cariera pe care ți-ai ales-o. Universitatea Româno-Americană pune accentul pe excelență, creativitate și inovare, libertate de gândire și exprimare, responsabilitate profesională, morală și socială, dar și cooperare și comunicare și oferă studenților un învățământ la cele mai înalte standarde și o bază academică care să îi pregătească pentru o carieră de succes.

Din dorința de a veni în întâmpinarea nevoilor viitorilor studenți, Universitatea Româno-Americană oferă pentru anul universitar 2017-2018 locuri pentru programele de licență fără taxă. Primii 20% din totalul studenților înmatriculați în anul I de studii, la programele cu predare în limba română, vor beneficia de scutirea integrală a taxei de școlarizare pentru anul universitar 2017-2018.