14 noiembrie 2022. România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 și 1990, fiind fără izolare termică sau cu izolare termică minimă. În acest context, o mare parte din energia consumată în clădiri pentru încălzire și răcire este risipită. Reabilitarea clădirilor va conduce la diminuarea semnificativă a necesarului de energie, ceea ce va reduce nu doar presiunea pe bugetul de cheltuieli al consumatorilor, ci și pe necesarul de importuri de combustibili fosili, consolidând astfel securitatea energetică a țării. Acest subiect va fi analizat în cadrul celei de-a patra ediții a Forumului România Eficientă, care va avea loc pe data de 24 noiembrie 2022, în București. În contextul crizei actuale a prețurilor la energie, ce acutizează nevoia de a avea un stoc de clădiri mai eficient și cu emisii mai mici de carbon, tema conferinței din acest an este „Rolul clădirilor în REPowerEU” („The Role of Buildings to REPowerEU”).
Dat fiind că la nivel european clădirile reprezintă principalul consumator de energie, prin planul REPowerEU, Comisia Europeană recunoaște rolul major al clădirilor în consolidarea securității energetice a Uniunii, propunând măsuri de creștere a eficienței energetice în sectorul construcțiilor.
Pe lângă termoizolația de înaltă performanță, este nevoie și de modernizarea sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, utilizarea surselor regenerabile de energie și a căldurii recuperate, precum și de încălzire centralizată inteligentă.
Una dintre măsurile cuprinse în REPowerEU este Inițiativa europeană privind acoperișurile solare. Astfel, toate clădirile noi ar trebui să fie „pregătite pentru energia solară” (“solar ready”), adică proiectate pentru a optimiza potențialul de generare a energiei solare pe baza radiației solare de pe amplasament, permițând instalarea avantajoasă a tehnologiilor solare, fără intervenții structurale costisitoare.
Statele membre asigură instalarea unor instalații adecvate de energie solară: (a) până la 31 decembrie 2026, pe toate clădirile publice și comerciale noi cu suprafață utilă mai mare de 250 mp; (b) până la 31 decembrie 2027, pe toate clădirile publice și comerciale existente cu suprafață utilă mai mare de 250 mp; și (c) până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidențiale noi.
Prevederile se regăsesc în Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, propuse ca parte a pachetului legislativ Fit for 55.
„Implementarea pe scară largă a energiei solare în clădiri ar avea o contribuție majoră la protejarea mai eficace a consumatorilor de prețurile tot mai mari și volatile ale combustibililor fosili, ar reduce expunerea cetățenilor vulnerabili la costurile ridicate ale energiei și ar genera beneficii de mediu, economice și sociale mai ample”, se arată în textul legislativ menționat (care poate fi consultat AICI).
„Statele membre ar trebui, de asemenea, să valorifice pe deplin măsurile de sprijin disponibile, cum ar fi aplicarea unor cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire cu randament ridicat și pentru izolarea clădirilor, precum și alte măsuri de tarifare a energiei, care încurajează tranziția la pompele de căldură și achiziționarea de aparate mai eficiente”, menționează Comisia Europeană în Comunicarea „REPowerEU Plan”, prezentată în luna mai 2022.
Creșterea prețurilor la energie a redus perioada de recuperare a investițiilor în eficiența energetică, așadar este nevoie de un efort reînnoit pentru a elimina constrângerile legate de lichiditate și de informații care frânează astfel de investiții profitabile, se arată în Planul UE „Economii de energie”, tot parte a REPowerEU.
O atenție specială trebuie acordată persoanelor aflate în sărăcie energetică. În Propunerea de Directivă privind eficiența energetică (reformare), publicată de Parlamentul European în septembrie 2022, se prevede: „Statele membre pun în aplicare măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și măsuri conexe de protecție sau de informare a consumatorilor cu prioritate în rândul consumatorilor vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică, al gospodăriilor cu venituri reduse și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, pentru a atenua sărăcia energetică”.
Iată doar câteva dintre noutățile legislative în materie de eficiență energetică în clădiri care se pregătesc la nivel european. Acestea vor fi dezbătute la Forumul România Eficientă de pe data de 24 noiembrie 2022, o conferință internațională ce va fi transmisă live atât pe website, cât și pe pagina de Facebook a programului România Eficientă. Experții vor analiza, de asemenea, oportunitățile și provocările eficienței energetice în clădirile din România și din regiune, explorând totodată tehnologiile care pot contribui la atingerea obiectivelor de eficiență energetică.
***
Despre România Eficientă
România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
Despre Energy Policy Group
Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. Focusul regional al activității sale este Europa de Sud-Est, însă EPG acordă o atenție sporită contextului mai larg al politicilor europene și al tendințelor globale, în încercarea de a promova un dialog constructiv în rândul decidenților și al publicului larg.
EPG pledează pentru un sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și acțiuni de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice, cu accent pe sectorul energetic.
Despre OMV Petrom
OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a aproximativ 790 de benzinării sub două branduri – OMV și Petrom.
Acțiunile OMV Petrom se tranzacționează la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori Londra. OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51% din acțiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,6% din acțiunile OMV Petrom, iar 28,4% sunt deținute de persoane fizice și juridice.
OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 35 miliarde de euro reprezentând taxe și dividende plătite în perioada 2005 – 2021. În aceeași perioadă, compania a investit circa 17 miliarde euro.
Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007 – 2021, compania a alocat peste 80 milioane euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.
Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom și-a anunțat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD, Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice) privind riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice.
