Brățara electronică devine operațională în România, începând cu luna octombrie

• Monitorizarea se va face în primă fază într-un sistem pilot, dar exclusiv în situația în care s-a emis un ordin de protecție provizoriu sau un ordin de protecție;
• Monitorizarea electronică vizează două persoane: persoana supravegheată și persoana protejată;
• Datele introduse în SIME precum şi datele de localizare obținute în urma monitorizării electronice se păstrează pentru o perioadă de 2 ani de la momentul încetării monitorizării electronice.

CLUJ-NAPOCA, 29 August 2022: Problema monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare a apărut pentru prima dată în spațiul public la începutul anului 2014, când a intrat în vigoare actualul Cod de procedură penală. Acesta prevedea, în contextul măsurilor preventive a controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu că inculpatul putea fi obligat să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. Cu toate acestea, în legislația națională nu exista la acel moment niciun fel de normă care să explice exact ce sunt aceste sisteme electronice de supraveghere, cum funcționează, sau ce presupun în concret. În cele din urmă, aceste aspecte au fost în mare parte clarificate 7 ani mai târziu, când a intrat în vigoare Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale.

Principalul scop al acestei legi este reprezentat de reglementarea înființării, organizării și funcționării Sistemului informatic de monitorizare electronică, sau SIME. Acest sistem se utilizează în scopul monitorizării electronice, cu ocazia:

1. a) executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune;
2. b) executării măsurii arestului la domiciliu;
3. c) aplicării ordinului de protecție provizoriu şi ordinului de protecție;
4. d) aplicării ordinului european de protecție, în cazul în care România este stat emitent;
5. e) supravegherii electronice la distanță a deținuților.

„Legea a revenit recent în atenția publică pentru că în cursul acestui an a fost modificată printr-o ordonanță de urgență în sensul că SIME va deveni operațional cel târziu de la data de 1 octombrie 2022. Începând cu această dată, monitorizarea se va face în primă fază într-un sistem pilot, dar exclusiv în situația în care s-a emis un ordin de protecție provizoriu sau un ordin de protecție, respectiv când s-a emis de România un ordin european de protecție. Ca atare, problema monitorizării electronice în cazul executării măsurilor preventive rămâne în continuare nerezolvată.” afirmă Georgiana Sas, Avocat Iordăchescu & Asociații.

În orice caz, proiectul pilot este împărțit în 3 etape:

1. Prima etapă – în perioada 2022-2023 – la nivelul municipiului București şi a județelor Iaşi, Mureş şi Vrancea;
2. A doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la 1) şi la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraş-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea;
3. A treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la 1) și 2) şi la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș şi Tulcea.

Atât Legea nr. 146/2021, cât și Hotărârea de Guvern nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum şi a celor privind operaționalizarea SIME conțin mai multe prevederi detaliate care explică funcționarea SIME din punct de vedere tehnic.

„Monitorizarea electronică vizează două persoane: persoana supravegheată și persoana protejată. Persoana supravegheată este cea care are obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere, iar persoana protejată este persoana beneficiară a unui ordin de protecție provizoriu (sau nu) sau a unui ordin de protecție european.” continuă Av. Georgiana Sas.

Dispozitivele electronice de supraveghere sunt de două feluri: mobile și fixe. Dispozitivele mobile se montează pe glezna persoanei supravegheate. Prin excepție, se poate monta și pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical. Dispozitivele fixe se montează în imobilul în care se execută măsura arestului la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. Totodată, când există un ordin de protecție, persoanei protejate i se pune la dispoziție un dispozitiv electronic de supraveghere, destinat generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată. Deși legea nu precizează clar ce fel de dispozitiv i se va pune la dispoziție persoanei protejate, se poate deduce că este vorba despre un dispozitiv mobil, întrucât trebuie să monitorizeze în permanență dacă persoana supravegheată respectă distanța minimă față de persoana protejată, și nu doar când aceasta din urmă se află într-un anumit imobil. Dacă persoana supravegheată încalcă măsurile impuse, în SIME se va declanșa o alertă, și, pentru că este compatibil cu SNUAU, organele de ordine publică sunt notificate și vor trebui să verifice de îndată respectarea măsurii de supraveghere.

Datele introduse în SIME precum şi datele de localizare obținute în urma monitorizării electronice se păstrează pentru o perioadă de 2 ani de la momentul încetării monitorizării electronice. După aceea, datele din cadrul SIME se șterg în mod automat, printr-o procedură ireversibilă, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor.

„În acest din urmă sens, Legea nr. 146/2021 conține anumite prevederi care permit utilizarea datelor rezultate în urma monitorizării electronice ca probe. Astfel, organele de urmărire penală se pot adresa judecătorului cu o solicitare de a accesa datele de localizare din SIME când există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, iar datele pot constitui probe. Totodată, organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale li se poate permite accesul la datele de localizare din SIME tot în urma parcurgerii unei proceduri în fața instanței.” încheie Av. Georgiana Sas.