Având în vedere situația economică dificilă prin care lumea întreagă trece din cauza pandemiei de coronavirus, specialiștii în finanțe oferă o perspectivă asupra viitorului. Cu toții am auzit multe opinii diferite despre impactul pe care pandemia ar urma să îl aibă, așa că cel mai sigur ar fi să privim în istorie pentru a putea lua în calcul ce ne poate aștepta.
Dacă istoria se repetă, factoring-ul ar trebui să aibă o revenire semnificativă în 2021 și în anii care vor urma, iar cesiunea de creanță să fie un domeniu extrem de profitabil. Trebuie doar să privim trecutul ca pe un sfat pentru gestionarea viitorului.
Marea Criză Economică 1929-1939
Marea Criză a fost un eveniment economic la nivel mondial care a început în „joia neagră”, 24 octombrie 1929, când prețurile acțiunilor au scăzut cu 22% pentru patru zile. Factoringul de la acea vreme se practica predominant în SUA.
Conducerea Băncii SunTrust a văzut marea criză ca pe o oportunitate de „finanțare a întreprinderilor mici prin garantarea creanțelor”. Și alții au urmat exemplul. James Talcott, unul dintre cei mai mari jucători de la acea vreme în domeniul factoringului (firma sa fiind ulterior cumpărată de Banca CIT), s-a extins rapid în anii 1930. CIT a investit și a construit prima sa operațiune de factoring. Cheltuielile pentru consumatori au crescut dramatic, iar CIT a prosperat datorită activității sale financiare securizate în factoring, electrocasnice, mobilă și finanțarea automobilelor.
Această perioadă a marcat, de asemenea, o perioadă de consolidare a industriei timpurii de factoring în SUA, care a fost forțată să-și diversifice clientela, extinzându-se dincolo de domeniile tradiționale.
În jurul anului 1930, CIT și-a extins finanțarea creanțelor prin cumpărarea a cinci companii de factoring cunoscute, inclusiv Morton H Meinhard & Company și William Iselin & Co. Până la începutul războiului, noile piețe de factoring includeau produse chimice, produse cosmetice, electronice, mobilier, sticlărie, mobilier pentru casă și multe altele. În această perioadă, volumul factoringului a crescut (cu siguranță susținut de economie în anii de război). Între 1935 și 1948, industria de factoring din SUA a crescut cu o rată anuală fără precedent de 13%.
Criza economică din 2008-2009
Când o bancă mare din SUA, Bear Stearns, a intrat în criză de lichidităţi, lumea a intrat în panică. Deşi era vorba doar despre o bancă şi nu despre sistemul bancar american.
Bear Stearns s-a prăbușit în martie 2008 și a fost în cele din urmă salvat de guvernul SUA. Au primit un ajutor de urgență de la Federal Reserve și apoi au fost preluați de JP Morgan Chase.
Compania Lehman Brothers a depus cerere de protecție împotriva falimentului în septembrie 2008, ceea ce în termen de șase luni a dus la un efect de domino, având impact negativ asupra unor giganți precum Merrill Lynch, AIG, CIT, Freddie Mac, Fannie Mae, RBS, Fortis și alții, toți apropiindu-se de pericol.
Riscul a crescut dramatic, iar comerțul global a fost grav afectat. IMM-urile au fost influențate în mod deosebit, deoarece băncile și-au retras finanțarea, afectând nevoile continue de lichidități.
Șomajul în SUA a atins un vârf de 10,0%, mult mai mic decât în timpul Marii Crize și a recesiunii actuale provocate de COVID-19. Industria factoringului a scăzut puțin doar în 2009 cu -3%, generând 1,3 miliarde EUR în volum în acel an. Cu toate acestea, un deceniu mai târziu, această cifră a crescut la aproape 3,0 trilioane euro, o creștere de peste două ori, ajungând la rata anuală de creștere cu 9%, similară cu cea după Marea Criză din 1929.
