Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE în ceea ce privește competențele digitale. Conform ultimului raport al The Digital Economy and Society Index, doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au aceste competențe de bază, față de media europeană de 57%, și doar 10% sunt la nivel avansat, față de media UE de 31%. Putem recupera din acest decalaj pentru că soluția există deja: educația continuă, pe tot parcursul vieții.
În 2018, când la conducerea Ministerului Educației se afla Ecaterina Andronescu, am întrebat-o pe doamna ministru, oficial, ce măsuri are în vedere pentru a stimula participarea la programele de formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții a adulților de vârstă activă. Întrebarea venea în contextul în care guvernul PSD-ALDE prevedea o investiție de circa 1,6 miliarde de euro în această formă de educație. Evident, investiția a rămas pe hârtie.
În România, rata de participare a adulților la educația formală sau non-formală era, în anul 2016, de doar 7%, conform datelor oferite la începutul anului trecut de către Ministerul Muncii. Așadar, acest minister avea în 2019 date neactualizate, vechi de trei ani.
Situația trebuie schimbată rapid. Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți, în mod continuu, abilitățile și pregătirea profesională. Instituțiile de stat trebuie să se digitalizeze urgent. În mediul privat, succesul aparține doar celor care știu să se adapteze.
Activitățile din mediul digital nu mai sunt din viitor, ceva de domeniul science fiction, ci fac parte din prezent. Iar dezvoltarea competențelor digitale trebuie să înceapă încă de la primele clase de școală.
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
