Dat fiind faptul ca, in principal, acoperirea mediatica vizeaza mai ales consecintele periculoase ale informatiilor gresite sau neclare despre alergeni, problema etichetarii acestora devine una extrem de arzatoare.
Se estimeaza ca piata britanica de produse pentru persoane alergice a atins 837 milioane de lire sterline in 2018 (circa 1 miliard de euro); reprezentand o crestere cumulata a vanzarilor cu 133% intre 2013 si 2018. In cazul acestor produse consumatorii cer certitudine, incredere si fiabilitate in selectiile de produse pe care le fac pe baza informatiilor legate de alergeni.
Emma Clifford, director asociat al departamentului de alimente si bauturi (Food & Drink ) in cadrul companiei de cercetare a pietei Mintel, subliniaza modul in care guvernul a fost solicitat pentru a impune schimbari legate de etichetarea alergenilor.
Dupa moartea recenta a Natashei Ednan-Laperouse, care a murit dupa ce a suferit o reactie alergica la o bagheta Pret, “lipsa de claritate perceputa si implicatiile periculoase asupra sanatatii consumatorilor, pe care le poate avea etichetarea ambigua a alergenilor” este un domeniu care trebuie abordat pentru a asigura ca prezenta alergenilor nu este semnalata intr-un mod ambiguu.
Ce necesita reglementarile existente?
“Regulile curente de etichetare a alergenilor pe alimentele preambalate necesita ca majoritatea celor 14 alergeni sa fie declarati in lista ingredientelor si subliniati”, a explicat Alice Baker, analist al departamentului de alimente si bauturi la Mintel.
Folosirea unor fonturi ingrosate sau a unor culori contrastante sunt exemple ale modului in care producatorii de produse alimentare isi pot eticheta produsele pentru a se conforma acestor reglementari. Cu toate acestea, inexistenta unui ghid care sa uniformizeze etichetarea produselor alimentare, face ca modul in care companiile din sectorul alimentar afiseaza informatii alergenice catre consumatori sa varieze considerabil.
Studiu de caz: glutenul
Cel mai frecvent achizitionat tip de hrana ”fara alergen” este cea fara gluten. Cu toate acestea, doar 12% dintre respondenti declara ca exista in cazul lor o interdictie care le impune sa evite produsele pe baza de gluten, iar 27% dintre consumatori au raportat ca au cumparat sau consumat alimente fara gluten in ultimele sase luni.
Dietele fara gluten sunt benefice pentru sanatatea digestiva – cred 26% dintre respondentii chestionati de Mintel. Dintre cei chestionati, 44% spun ca este dificil sa identifice beneficiile pentru sanatate ale alimentelor fara alergeni, daca acestea nu au legatura cu o alergie sau intoleranta, ci o alegere activa de cumparare. In plus, 40% sunt preocupati de faptul ca alegerea unei diete fara alergeni poate duce la o lipsa de nutrienti.
Mentiunile privind imbunatatirea aportului de nutrienti, in alimentele fara gluten, ar putea fi pentru producatorii de produse alimentare o maniera de a beneficia de acest potential neutilizat, reasigurand consumatorii ca acele alimente nu contin anumite ingrediente alimentare.
Noi propuneri guvernamentale
“Guvernul are consultari in prezent cu privire la modificarea reglementarilor in ceea ce priveste produsele preambalate pentru vanzare directa (PPVD), care sunt considerate produse alimentare neambalate, de exemplu, produsele de panificatie decongelate in magazin, sandwich-urile fabricate in cafenele etc.” .
Comentand asupra modului in care producatorii pot construi increderea consumatorilor in privinta faptului ca informatiile pe care le primesc sunt corecte, Baker a adaugat:
“Certificarea de la un organism relevant este o modalitate prin care companiile din domeniul alimentar pot sa-i linisteasca pe consumatori”.
Cercetarea Mintel sprijina aceste informatii, deoarece a constatat ca “22% dintre utilizatorii / respondenti cred ca ar fi util ca produsul respectiv sa detina o certificare de la un organism relevant (de exemplu, The Vegan Society, Celiac UK), proportie care creste la 39% in cazul anumitor alimente / ingrediente in cazul gospodariile unde exista persoane cu alergii / intolerante “, a subliniat Baker.
Lipsa de claritate
Doar 37% dintre britanici au fost de acord ca este usor sa identifice care alergeni nu sunt prezenti intr-un anume produs. Aceste constatari, prin urmare, sugereaza ca majoritatea celor care achizitioneaza produse fara anumiti alergeni nu sunt foarte siguri cu privire al prezenta sau absenta acelor alergeni din produs.
Cele mai recente cercetari ale Mintel au constatat ca 48% dintre cumparatorii britanici nu sunt prea edificati in ceea ce priveste etichetarea clara a prezentei alergenilor, neexistand o comunicare clara a informatiilor necesare atunci cand cumpara respectivele produse alimentare. Mai mult, 15% dintre acestia au declarat ca etichetele alergenice de pe ambalajul produselor alimentare nu sunt deloc clare.
Deciziile de cumparare
In timp ce 48% dintre consumatori declara ca ei insisi sau o persoana din gospodaria lor evita un anumit ingredient sau un tip de hrana, proportia creste la 61% in randul populatiei de 16-24 de ani.
Doar o cincime dintre acesti indivizi care nu achizitioneaza anumite alimente sau ingrediente fac acest lucru urmare a unei alergii sau intolerante. Un numar mai mare de oameni, 22%, evita anumite tipuri de alimente sau ingrediente pentru a sustine un stil de viata sanatos.
Cumparatorii britanici evita anumite grupuri de alimente si ingrediente din alte motive, cum ar fi alegerile etice si ingrijorarile legate de mediu, ceea ce duce la diete vegetariene si vegane. Aceastia reprezinta 30% din consumatorii britanici in general, crescand la 38% cand vorbim de persoanle sub 25 de ani si de 41% la femei.
Cand vine vorba de tipul de alimente sau ingrediente pe care consumatorii le evita ca urmare a existentei alergiilor sau intolerantelor, lactatele sunt pe primul loc, 17% dintre cumparatori evitand achizitia. Urmeaza, pe locul doi produsele din soia, precum si pestele si crustaceele cu 16% dintre consumatori care evita achizitionarea lor si pe locul trei carnea rosie si lactoza (15%).