Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu, susține că patronatele nu sunt împotriva creșterii salariului minim, așa cum cred mulți oameni.
Ce părere aveți despre creșterea salariului minim la 3.000 de lei?
În primul rând, ar trebui să demitizăm o abordare, aceea conform căreia patronatele s-ar opune creșterii salariului minim pe economie, ori că patronii nu vor să mărească salariile. Cum s-a dovedit și în acest an, dar și în anii trecuți, cei care au fost suporterii măririlor succesive ale salariului minim pe economie au fost patronatele. Și-n acest an, dacă vă amintiți, spunem acest lucru încă de la începutul anului: că salariul minim pe economie trebuie să crească, trebuie acoperită inflația, trebuie acoperită pierderea de competitivitate și de putere de cumpărare a oamenilor. Astfel că, în acest moment, salariul minim pe economie, ori discuțiile la salariul minim pe economie, sunt în etapa în care acesta este stabilit la 3.000 de lei, cu 200 de lei deducere. Noi considerăm, însă, că este o etapă intermediară. O etapă intermediară, pentru că vom mai avea runde de negociere, am mai solicitat runde de negociere și propunem o creștere voluntară, pentru cei care-și permit, care pot, de încă 250 de lei, nepurtători de taxe și impozite. Adică, 250 de lei peste 3.000 de lei, care să nu fie purtători de taxe și impozite.
De ce trebuie impus prin lege un salariu minim, când ar trebui ca acest lucru să depindă doar de negocierea între salariat și angajat?
Salariul minim pe economie este cuprins în Constituția României. Deci, în Constituție e scris că, în România, există un salariu minim. Majoritatea țărilor au acest salariu minim pe economie, iar altele au negocieri colective. Sigur că, negocierile colective ar trebui să fie idealul și spre asta tindem și noi, în România, în sensul în care patronatele și sindicatele să negocieze mai mult decât un salariu minim pe economie. Salariul minim pe economie este un atribut, însă protecția socială, beneficii legate de sănătate, de timpul liber, de vouchere de vacanță, zile libere, etc., acestea nu sunt cuprinse într-o astfel de negociere tripartită, între guvern, sindicate și patronate. Și-atunci, aceste lucruri ar trebui să se regăsească mai mult între patronate și sindicate.
Cat la sută, sau sunt pregătite IMM-urile private sa susțină acest salariu minim?
Da, da, da, sunt pregătite, pentru ca noi nu am ieșit la nivelul Consiliului National al IMM-urilor cu opinia proprie, ci am făcut analize, și 70% din IMM-urile din Romania ne-au răspuns pozitiv, că sunt dispuse să mărească salariul minim pe economie cu condiția unei fiscalități mai adecvate și cu condiția reglementării prețurilor din energie.
Unul dintre câștigătorii măririi salariului minim ar fi statul, pentru că vor creste impozitele. Deci, statul are interes sa susțină creșterea…
Interesul statului ar fi sa nu susțină deducerile. Și uite că totuși am găsit un compromis cu ei, 200 de lei sunt cu deducere, și s-ar putea să mai fie încă 250 de lei peste. Da, e un lucru pe care noi l-am spus întotdeauna, nu e corect ca jumătate din banii plătiți pe orice salariu în România să ajungă la stat. De ce? Pentru că, în speță, salariul minim, e cel mai vulnerabil și cel mai vizibil, pentru că atunci când crește salariul minim pe economie, de fapt angajatul vede doar jumătate de bani din creștere, jumătate de bani mergând la stat, iar antreprenorul, face un efort dublu. Toată lumea e nemulțumită mai puțin statul, care beneficiază de pe urma creșterii acestui salariu minim. Atunci, noi am venit cu acesta filozofie ca o sumă mai mare de bani efectivi să ajungă la angajați. De altfel, vă amintesc ca noi am venit cu 450 de lei cu totul deductibili, pana la 3000 de lei.
