· 22% dintre români se împrumută lunar cu o sumă echivalentă a 10-25% din salariu
- 74% dintre părinții din România s-au împrumutat cel puțin o dată pentru cumpărături dedicate exclusiv copiilor
- 61% dintre români nu sunt satisfăcuți de suma economisită în fiecare lună
Intrum România prezintă rezultatele celei de-a treia ediție a Raportului European al Plăților Consumatorilor.
Pentru a putea compara nivelul bunăstării financiare din cele 24 de țări analizate, Intrum a introdus anul acesta indicatorul numit Barometrul Bunăstării Financiare, definit ca nivelul de securitate financiară pentru a satisface nevoile și cheltuielile zilnice, consumatorii fiind în control asupra finanțelor personale.
Barometrul este compus din patru indicatori care măsoară capacitatea de a plăti la timp facturile (locul 21/24), libertatea de credit (locul 6/24), economisirea pentru viitor (locul 23/24) și alfabetizarea financiară (locul 13/24).
În ceea ce privește capacitatea de a plăti la timp facturile, România este pe locul 21 din cele 24 de tări intervievate, fiind urmată doar de Letonia, Portugalia și Grecia. În analiza acestui indicator a fost luat în considerare nivelul la care consumatorii sunt dispuși să plătească facturile la timp, în strânsă corelație cu ponderea salariului rămas după plata facturilor și nivelul veniturilor întrgistrate.
Rezultatele prezentate în cadrul raportului arată că, deși românii nu sunt atât de dependenți de credite precum consumatorii din alte țări, atunci când vine vorba despre plata facturilor sau economisire pentru viitor, ocupăm printre cele mai joase poziții în clasamentul țărilor din Europa.
Deși valoarea sumelor împrumutate pentru nevoile personale a scăzut comparativ cu anul trecut de la 73% la 67%, consumatorii români preferă în continuare să se împrumute cu până la 25% din salariu. Sursa predominantă a împrumuturilor o reprezintă familia sau prietenii (72%) și abia apoi banca la care au conturile (23%).
Deși la nivel declarativ consumatorii români economisesc o sumă medie care ajunge la 11% din salariu, conform Eurostat, suntem pe ultimul loc din Europa cu o rată negativă de -2.35% în ceea ce privește economisirea la nivel de gospodărie.
De aceea, indicatorul Economisire pentru viitor ne situează pe locul 23/24, fiind urmați doar de Grecia, în timp ce țările cu cel mai bun scor de economisire sunt Suedia, Elveția și Germania.
În cadrul raportului este analizat și indicatorul care măsoară nivelul consumatorilor de a înțelege termenii financiari și calculele specifice, acesta fiind denumit nivelul de alfabetizare financiară. România are un scor al alfabetizării financiare peste medie (6.5 comparativ cu 6.32), ocupând poziția 13/24 în topul tărilor analizate.
Un total de peste 64% dintre respondenții români sunt de părere că au o educație financiară solidă, dorită în mare parte părinților (56%) și a internetului (46%). Pentru definirea scorului, consumatorii au răspuns la întrebări specifice referitoare la calculul dobânzii, scoring sau inflație.
Per total, România ocupă locul 19 din 24 în clasamentul bunăstării financiare, țările fruntașe fiind Germania, Austria și Suedia iar pe ultimele locuri situându-se Polonia, Lituania și Grecia.
“În raportul de anul acesta observăm rezultate îmbucurătoare în ceea ce privește educația financiară și interesul populației spre un consum sustenabil. Sunt și multe subiecte care necesită atenția noastră permanentă, precum rata brută de economisire. Credem cu tărie că educația financiară alături de un consum sustenabil sunt elementele cheie ale unei balanțe personale echilibrate.”, declară Cătălin Neagu, Managing Director Intrum România.
Despre Raportul European al Plăților Consumatorilor, ediția 2019
Raportul este bazat pe date extrase din răspunsurile a 24.004 consumatori din 24 de țări din Europa și își propune să prezinte concluzii interesante referitoare la viața de zi cu zi a europenilor, cu focus pe comportamentul lor de consum, credite și economii.
Cele 24 de țări intervievate sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.
Datele extrase local se bazează pe răspunsurile a 1.000 de români intervievați, iar eșantionul este reprezentativ național din punct de vedere al sexelor, vârstelor și regiunilor.
