Asociația Bankwatch România a organizat pe 6 septembrie 2018 conferința Legislația de mediu și energia în România: provocări și viitor. La evenimentul au vorbit Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, Marcela McAndrew, reprezentând departamentul juridic al Directoratului General de Mediu în cadrul Comisiei Europene, Cristina Prună, deputată și membră a Comisiei pentru industrii și servicii, Antoanela Costea, WWF România și Alexandru Mustață, Bankwatch România.
Nevoia pentru o discuție pe această temă este dată de contextul european – adoptarea pachetului legislativ „Energie curată pentru toți europenii” și național – pregătirea Planurilor Naționale Integrate Energie Schimbări Climatice (PNIESC), care trebuie să conțină obiectivele și strategiile statelor în domeniu pentru perioada 2020-2030. În același timp, mai multe termocentrale pe cărbune funcționează fără autorizația integrată de mediu, fapt ce a dus la deschiderea procedurii de infringement împotriva României încă din 2017. Un alt caz a fost demarat anul acesta în iulie, pentru că doar două unități – Govora 2 și Deva 2 – au emisii de dioxid de sulf și pulberi care depășesc pragul național alocat pentru toate instalațiile mari de ardere.
Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a arătat că „o mare parte a capacităților de generare din sistemul energetic național sunt mai vechi de 30 de ani, iar problemele cele mai mari cu care se confruntă sunt legate de adaptarea la cerințele de mediu”. Acesta a recunoscut necesitatea unei strategii de înlocuire a acestora, dar și potențialul mare al României pentru folosirea energiei regenerabile. În opinia acestuia, cheia pentru deblocarea acestui potențial o reprezintă dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei.
Marcela McAndrew a explicat că derogările de la limitele de emisii aplicabile din 2021 vor fi posibile doar în condiții stricte, în cazuri specifice și justificate, doar dacă se demonstrează printr-o analiză că beneficiile aduse de aplicarea normală a directivei ar fi mai mici decât costurile. Și proiectele energetice care nu au emisii de gaze cu efect de seră, precum cele bazate pe energia regenerabilă, pot avea un impact negativ asupra mediului dacă sunt construite în arii protejate sau duc la distrugerea râurilor, așa cum a arătat Antoanela Costea de la WWF România.
Având în vedere viitorul incert al energiei pe bază de combustibili fosili, deputata USR Cristina Prună a vorbit despre tranziția justă a regiunilor monoindustriale. „A fost lansată Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și cred că Valea Jiului are o șansă extraordinară pentru a avea o strategie și proiecte care să pună tranziția în mâinile localnicilor. Oamenii trebuie să fie motorul procesului de transformare economică, socială și culturală rezultată din tranziția energetică la nivel european.”
