Preocuparea redusa pentru inovatie, bugete reduse destinate cercetarii si dezvoltarii, dar si costurile mari cu forta de munca fac din companiile romanesti niste jucatori putin flexibili pentru a putea jongla pe pietele internationale.
Competivitatea scazuta a economiei romanesti, alaturi de un consum bazat pe produse de import au dus deficitul comercial din primul semestru la peste 6,3 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate joi de Institutul National de Statistica.
Romania conteaza pe mai putin de 25.000 de companii exportatoare, iar in primii 100 de exportatori doar 4 sunt companii private cu capital local. Germania are peste 300.000 de companii exportatoare, acestea producand in primele 6 luni un excedent comercial de peste 121 miliarde de euro. Spania se confrunta si ea cu o pierdere de competitivitate pe pietele internationale, deficitul comercial spaniol atingand 14 miliarde de euro in prima jumatate de an.
Preocuparea redusa pentru inovatie, bugete reduse destinate cercetarii si dezvoltarii, dar si costurile mari cu forta de munca fac din companiile romanesti niste jucatori putin flexibili pentru a putea jongla pe pietele internationale.
In perioada 1.I-30.VI 2018, exporturile au fost de 33.97 miliarde euro, in timp ce importurile au depasit cu putin 40 de miliarde de euro, mai arata datele INS.
In cazul alimentelor si animalelor, importurile au fost mai mari decat exporturile cu peste 1,1 miliarde de euro. E drept, consumul privat se afla in decelerare puternica, astfel incat efectul asupra deficitului comercial nu mai e atat de agresiva ca in anii trecuti.
Ce spune Raportul privind inflatia, lansat miercuri la BNR:
• Exporturile de bunuri si servicii au continuat sa se extinda intr-un ritm alert (8 la suta, variatie reala), dinamici relativ consistente fiind anticipate si pentru perioada imediat urmatoare, chiar daca este posibil ca tractiunea cererii externe sa se atenueze, in conditiile in care evolutiile sub asteptari din primul trimestru al anului si incertitudinile asociate accentuarii tendintelor protectioniste pe plan international au condus la revizuiri descendente ale proiectiilor privind cresterea economica a principalilor parteneri comerciali.
Dincolo de nivelul inca solid al prognozelor pe termen scurt privind ritmul activitatii economice din zona euro, indicii in sensul rezilientei exporturilor ofera portofoliul comenzilor externe adresate companiilor industriale autohtone: atenuarea dinamicii reale din lunile februarie si martie s-a intrerupt in aprilie 2018.
• Livrarile de bunuri pe pietele externe s-au majorat cu 8,1%, aportul dominant revenind in continuare vanzarilor efectuate de companiile producatoare de mijloace de transport, masini, echipamente, aparatura de masura si control, echipamente electrice. La nivelul sectorului auto, volumul exporturilor a avansat cu 17 la suta, cu sustinere din partea productiei de componente integrate in lanturile internationale, dar mai ales a exporturilor de autovehicule, care s-au majorat cu aproape o treime, explicand circa 60% din cresterea intregului sector.
O contributie suplimentara la cresterea exporturilor a revenit materiilor prime agricole (in special plante oleaginoase si cereale), pe fondul productiei vegetale remarcabile din anul 2017, dar si produselor farmaceutice, petroliere si chimice, in acest din urma caz producatorii autohtoni inregistrand castiguri de cota pe pietele externe, inclusiv ca urmare a inchiderii unor companii de profil la nivel european.
• Importurile de bunuri si servicii si-au pastrat dinamica alerta in trimestrul I 2018 (11,5% in termeni reali), pe fondul cresterii inca robuste a absorbtiei interne (5,8%) si al avansului amplu al exporturilor. Temperarea cererii de consum s-a regasit la nivelul achizitiilor din exterior (inclusiv autovehicule), care au continuat totusi sa avanseze cu peste 8 la suta in termeni anuali. In schimb, intensificarea investitiilor tehnologice a impulsionat importurile de bunuri de capital (+14 %), in special constructii metalice, masini si echipamente.
• O usoara accelerare de ritm au inregistrat si achizitiile de bunuri intermediare, contributii mai importante revenind importurilor de petrol in vederea prelucrarii in capacitatile locale, precum si celor destinate procesului de productie din ramuri industriale integrate in lanturile de valoare adaugata (cum este cazul componentelor auto).
• In aceste conditii, evolutia balantei bunurilor ramane preocupanta, deficitul sau adancindu-se in intervalul ianuarie-mai 2018 cu 14,5% comparativ cu perioada similara din 2017. Mai mult, incasarile nete din servicii internationale au scazut usor (in principal pe seama preferintei in crestere a populatiei pentru servicii externe de turism si transport), astfel incat contraponderea oferita dezechilibrului extern al bunurilor a coborat la 65 la suta (fata de 79 la suta in lunile ianuarie-mai 2017).
