În jur de 15 voluntari i-au convins pe 49 de bucureșteni din 7 supermarketuri diferite să încerce să cumpere produsele de care aveau nevoie #fărăpungideplastic. Stimulați de premiile oferite, participanții au reușit să evite folosirea a 135 de pungi de plastic de unică folosință. În plus, majoritatea reprezentanților supermarketurilor s-au declarat deschiși să primească sugestii de reducere a consumului de articole de plastic de unică folosință.
Acțiunea a fost organizată de ziua mondială #fărăpungideplastic, de către Zero Waste România, cu susținerea inițiativelor Iulie fără plastic, Atelierul de Pânză, ALTERNATIVE, REDU, Greenpeace Romania, Eubio și a donatorilor individuali. Răspunsul celor implicați a fost peste așteptările organizatorilor. Irina Breniuc, specialist comunicare al Zero Waste România, explică de ce este important orice demers, indiferent de amploare.
„La cât de îngrijorătoare sunt statisticile, evitarea folosirii a 135 de pungi de plastic de unică folosință are un impact redus. Însă acțiunea noastră demonstrează că există o foarte mare disponibilitate din partea consumatorilor spre a opta pentru alternative mai sustenabile. De asemenea, există, cel puțin la nivel declarativ, o deschidere din partea companiilor spre a primi un set de soluții pentru înlocuirea plasticului de unică folosință. Zero Waste România își asumă rolul de a urmări dacă le vor și pune în practică. Oricum, avem nevoie de sprijin de la cetățeni, căci orice acțiune la nivel individual poate contribui la tranziția spre o economie circulară.”
🏃 Cum au reacționat participanții la ziua #fărăpungideplastic 🏃
De ziua #fărăpungideplastic, voluntarii au încercat să abordeze peste 120 de persoane, în parcările a șase supermarketuri din București: Lidl Fizicienilor, Cora Pantelimon, Metro Pallady, Auchan Drumul Taberei, Mega Image Plazza, Carrefour Cosmopolis, Kaufland Barbu Văcărescu. Iată ce rezultate și feedback au reușit să obțină:
- 49 dintre persoanele abordate au acceptat să participe la competiție, iar alte 16 s-au alăturat provocării, dar nu făcut-o pentru premii. Ceilalți fie se grăbeau, fie au refuzat să afle mai multe detalii.
- În total, oamenii care au participat la competiție au folosit doar 8 pungi de plastic de unică folosință și au reușit să evite utilizarea a 135 de pungi.
- Foarte mulți oameni ne-au felicitat pentru organizarea evenimentului, au fost deschiși să discute și au acceptat provocarea. Am întâlnit câteva persoane care știau despre eveniment.
- Destul de mulți știau despre efectele plasticului în general, au spus că sunt împotriva lui, iar unii au venit cu sacoșe de acasă. Mulți au mărturisit că au aflat de la televizor despre impactul plasticului, dar și despre faptul că pungile din plastic cu mâner vor fi interzise.
- Unii ne-au spus că magazinele nu acceptă să se pună eticheta direct pe fruct sau să se pună fructe la grămadă în pungă, căci nu au încredere că cetățeanul este corect și nu ia mai mult decât a cântărit.
- Oamenii ar folosi mai puțin plastic dacă ar avea la dispoziție mai multe opțiuni în magazine. Am întâlnit persoane care vor ca toate pungile de plastic să fie interzise și consideră că magazinele ar trebui să preia inițiativa de a renunța la pungile din plastic și de a le înlocui lor cu alte tipuri de pungi (hârtie, pânză, bio-plastic). Mulți ne-au întrebat de unde pot să-și procure sacoșe de pânză.
- După ce au aflat că există alternative chiar și atunci când nu te pregătești de acasă, le-au aplicat. Astfel, au constatat că nu se întâmplă nimic neplăcut când ajung la casa de marcat, au fost încântați și au promis că vor mai proceda la fel.
Așadar, provocarea #fărăpungideplastic demonstrează că, dacă îți propui să eviți pungile de plastic, nu este dificil să o faci nici măcar atunci când nu vii pregătit de acasă. Dacă mai mulți oameni ar proceda similar, impactul ar fi unul de luat în seamă. Au însă nevoie de sprijinul comercianților în acest demers.
🏪 Cum au reacționat reprezentanții retailerilor 🏪
Pe lângă discuțiile cu cetățenii, o parte dintre voluntari au încercat să discute cu reprezentanții supermarketurilor, pentru a-i informa despre acțiunea desfășurată și pentru a-i invita să se alăture provocării. Deși niciunul nu a acceptat să participe la acțiune, aproape toți s-au declarant deschiși la discuții și sugestii.
De aceea, planificăm să îi informăm despre rezultatele campaniei și să le propunem discuții individuale. În urma discuțiilor, vom propune un plan de măsuri pentru reducerea plasticului de unică folosință din magazine și pentru oferirea de alternative clienților.
🌱De ce am organiat acțiunea ziua #fărăpungideplastic 🌱
Pungile de plastic reprezintă o problemă majoră pentru mediu și omenire. Iată doar câteva statistici:
▷ 200: numărul de pungi de unică folosință aruncat anual de fiecare cetățean european;
▷ 500 de miliarde: numărul de pungi generat anual la nivel global;
▷ 1 milion: numărul de pungi de plastic consumate în fiecare minut;
Plasticul nu dispare. Din cauza plasticului de unică folosință, mor anual cel puțin 🐟 100.000 de viețuitoare marine și 🐦 1 milion de păsări. Apoi, din oceane, plasticul ajunge înapoi în 🍴 farfuriile noastre, prin 🍞 hrana consumată.
🌏 De ce este importantă acțiunea pentru contextul actual 🌏
În general, cetățenii consideră că acțiunile individuale sunt inutile în raport cu amploarea problemei. Prin acțiunea #fărăpungideplastic, vrem să demonstrăm că și micile gesture contează. Mai mult, vrem să atragem atenția companiilor că există cetățeni preocupați de schimbările climatice, pentru a le determina să acționeze și să îmbunătățească situația la nivel global, european și național. a
Cei mai implicați participanți vor fost premiați cu produse care îi ajută să evite pe viitor consumul de plastic de unică folosință:
👜 sacoșe pentru cumpărături de la Atelierul de Pânză, ALTERNATIVE, Natura fără plastic
👝 săculeți de la REDU
🍶 sticle reutilizabile de la Greenpeace Romania
🌱săpunuri din nuci de săpun de la Eubio
💋 produse homemade de igienă personală: pastă de dinți, deodorant, scrub
👃 batiste din bumbac organic
📚 cărți donate de voluntari
Care este situația în Europa
Recent, Uniunea Europeană a propus o lege gândită pentru prevenirea și reducerea impactului anumitor tipuri de produse din plastic asupra mediului, mai ales asupra celui marin.
Aceasta cuprinde o serie de măsuri pentru a gestiona folosirea produselor din plastic de unică folosință. Printre măsuri, se numără de la eforturi de a interzice sau de a reduce cantitățile de deșeuri din plastic, până la etichetare sau scheme de responsabilitate extinsă a producătorului.
Totuși, actul nu stabilește ținte clare de reducere pentru recipientele cu mâncare sau cănile pentru băuturi. Promite însă că va lua în calcul această posibilitate abia după șase ani de la transpunerea în legislație (abia în 2027).
Prin urmare, țările ar putea susține că iau măsurile necesare atâta timp cât reduc cantitățile, indiferent de cât de mici sunt reducerile. Același termen este înaintat și pentru revizuirea listei de produse la care face referire legislația. În plus, legea lasă posibilitatea prelungirii termenului.
Care este situația în România
Din 2019, în România va fi interzisă comercializarea pungilor din plastic cu mâner, subțiri, sub 50 de microni. Cele groase vor fi in continuare permise, pe motiv ca sunt reutilizabile. Deși este bine că această legislație există, vrem să atragem atenția autorităților că legea are nevoie de îmbunătățiri:
- problema plasticului oxodegradabil nu este inclusă în legislația națională, deși Comisia Europeană a atras atenția asupra impactului său;
- în România, au intrat pe piața deja producători de pungi biodegradabile care însă nu au efectuat încă teste pe infrastructura de compost din România;
- interdicția ar putea încuraja ocolirea legii, prin urmare trebuie asigurată respectarea ei.
Mai mult, considerăm că aceeași interdicție ar trebui aplicată și pentru alte articole din plastic de unică folosință: paie, pahare, farfurii și tacâmuri din plastic, recipiente de polistiren, care în România nu se reciclează. Industria ar trebui stimulată să renunțe la a produce plastic greu de reciclat, cum ar fi recipientele din plastic pe care le găsim la detergenți. De asemenea, ar trebui să renunțe la a ambala în plastic alimente precum fructe și legume. Potrivit unui studiu recent, plasticul nu previne risipa alimentară, în unele cazuri, o amplifică.