O soluție ce poate rezolva durabil problema urșilor

Problema urșilor și, mai degrabă problema gestionării deficitare a acestui aspect este un subiect care periodic redevine fierbinte, din păcate, fără a reuși să treacă dincolo de discuții și dispute.

WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a demonstrat, la Băile Tușnad, în parteneriat cu primăria orașului și cu factorii interesați din zonă că, în ciuda numărului mare de urși, problemele pot fi gestionate cu succes. Mai multe detalii despre rezultate aici.

Prezența urșilor în zonele sălbatice ne semnalează că natura e într-o bună stare de conservare. Înseamnă că există un echilibru ecologic funcțional, populațiile de erbivore sunt menținute sub control și astfel, pădurile și culturile agricole sunt mai protejate iar numărul căpușelor este limitat (spre deosebire de alte țări unde speciile de carnivore sunt în număr redus sau lipsesc). Este un fapt îmbucurător pentru mediul în care trăim, inclusiv pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Dar, toate acestea înseamnă responsabilitate. Responsabilitate față de siguranța oamenilor și a bunurilor acestora. Înseamnă formarea și însușirea unei conduite care să asigure limitarea la maxim a pericolului conflictelor și înseamnă măsuri coerente și concertate, care să implice activ toți factorii interesați, începând cu autoritățile centrale și locale, experții în conservarea naturii, gestionarii resurselor forestiere și cinegetice și, la fel de important, localnicii și turiștii care ajung în zonele populate de urși.

”Sunt câteva aspecte fără de care, oricâte legi am da, oricâți urși am împușca, nu vom ajunge să rezolvăm problema conflictelor om-urs pe termen lung. Și aici vorbim în primul rând de gestionarea  atractanților, precum cea a deșeurilor, a hranei complementare oferite în vecinătatea localităților în punctele de hrănire sau de observare a ursului, sau, în mod iresponsabil, de turiști. Câtă vreme nu conștientizăm că atractanții modifică biologia ursului, determinând inclusiv creșterea densității populației, modificări ale arealului, a relației cu speciile pradă, a comportamentului speciei, dereglarea mecanismelor care induc hibernarea etc. problema urșilor va persista. Atractanții sunt simțiți chiar și de la o distanță de 5 kilometri. Există soluții în această direcție, testate și implementate cu succes chiar la noi în țară. Trebuie să existe doar implicare din partea autorităților, astfel încât aceste soluții să fie adoptate la nivel național, împreună cu factorii interesați, acolo unde prezența urșilor o impun.” a declarat Dr. biol. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).

Un alt subiect intens dezbătut este acela al intrării omului în habitatul ursului, fie prin drumeții, culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor, practicarea de sporturi off-road. Acest deranj constant în tot arealul de distribuției a speciei, coroborat cu vasta disponibilitate a atractanților, determină ursul să-și extindă teritoriul și să apară în zone în care până acum nu era prezent.

Să nu uităm, însă, un aspect la fel de important: cotele de prevenție și intervenție care, an de an, nu sunt realizate. Așadar, cadrul legislativ pentru gestionarea exemplarelor problematice există, însă nu este exploatat. În perioada 2017-2022, s-au solicitat între 8 și 93 de derogări pe an și au fost recoltați între 7-63 exemplare pe an, conform datelor puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Mediului. Cu toate acestea, se vehiculează tot mai mult ”nevoia” de a avea o lege sau o ordonanță de urgență pentru a permite vânarea preventivă, inclusiv cu vânători străini (care nu sunt interesați de urșii problemă care, în general, sunt de talie mică), a unui număr de 426 de exemplare pe an, pe baza unui studiu care a fost intens contestat. În plus, România este singura țară care nu realizează o evaluare a eficienței intervențiilor letale, care să ne arate cum au scăzut conflictele, dacă au scăzut, în zonele în care au fost extrași urși. Croația de exemplu, o țară cu densitate similară a ursului, chiar dacă are o cotă de vânătoare anuală, are principii solide și strict implementate, precum extragerea cu precădere a exemplarelor problematice în proporție de aproximativ 80%, restul fiind reprezentat de extrageri preventive, exemplare lovite pe drumuri, autostrăzi, căi ferate, respectiv braconate, iar raportul sexelor când vorbim de extrageri este de 50-50%. Astfel, la nivelul anului 2022 de exemplu, această țară a înregistrat doar 7 pagube în valoare totală de 2.200 euro. Slovacia, tot o țară cu o densitate similară de urs, dar unde specia nu se vânează, reușește să-și gestioneze conflictele.

”Poate, ar trebui ca autoritățile să se concentreze la a găsi soluții de implementare eficientă a acestor cote, care ar putea elimina acele exemplare care produc conflicte, concomitent cu rezolvarea problemelor pe care le-am menționat anterior” a afirmat, în continuare, Cristian-Remus Papp.

Problema urșilor este o chestiune care ar trebui să ne mobilizeze pe toți la acțiune. Autoritățile să găsească pârghiile de implementare a soluțiilor care deja și-au dovedit eficiența. Populația să dea dovadă de responsabilitate și să susțină eforturile de gestionare corespunzătoare a atractanților, iar turiștii să adopte un comportament prudent și responsabil, să fie echipați corespunzător și să urmeze sfaturile specialiștilor în eventualitatea unei nedorite întâlniri cu ursul. Spray-ul anti-urs ar trebui inclus în dotarea fiecărei persoane care se aventurează în habitatul ursului.

Este un  efort comun, pe care îl putem face pentru a ne proteja viața și bunurile, pentru a ne bucura în deplină siguranță de bogăția naturii.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi: