Studiu KPMG: Sustenabilitatea este noua „normalitate”

• 95% dintre cele mai mari 250 de companii din lume publică în prezent țintele de reducere a emisiilor de carbon (față de 80% în 2022)
• Mai mult de jumătate (56%) dintre cele mai mari 250 de companii au acum un lider de sustenabilitate (față de 45% în 2022)
• Aproape o treime (30%) dintre cele mai mari 100 de companii din lume iau în considerare obiectivele de sustenabilitate în stabilirea remunerării liderilor executivi (față de 24% în 2022) 

Cu raportarea obligatorie a sustenabilității tot mai aproape de implementare in UE, un nou studiu KPMG arată că organizațiile cele mai mari din lume au o abordare proactivă, cu o creștere semnificativă a numărului companiilor care publică deja date ESG, inclusiv ținte de reducere a emisiilor de carbon.

Lansat pentru prima dată în 1993, studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilității este realizat la fiecare doi ani, oferind o analiză a rapoartelor de sustenabilitate și ESG emise de 5.800 de companii din 58 de țări și jurisdicții, inclusiv România. Cu peste 180.000 de puncte de date combinate într-un singur set de informații, raportul oferă o analiză exhaustivă a progresului în raportarea ESG de către cele mai mari companii din lume. Analiza include date despre „N100” – cele mai mari 100 de companii din lume și „G250” – cele mai mari 250 de companii din lume după venituri, pe baza clasamentului Fortune 500 din 2023.

România a făcut din nou parte din acest proiect, iar analiza a arătat că, din cele 100 de companii analizate, 78 au publicat informații privind sustenabilitatea fie într-un raport de sine stătător, fie ca parte a raportului de management. Comparativ cu studiul anterior realizat în 2022, s-a înregistrat o creștere de patru puncte procentuale a numărului de companii raportoare.

Dintre cele 78 de companii, 30 publică un raport local la nivel de entitate sau subsidiară, ceea ce reprezintă o creștere de 43% în comparație cu cercetarea din perioada anterioară. Dintre cele 30 de companii care publică un raport local, 8 sunt entități cu acțtionariat românesc, ceea ce reprezintă, din nou, o creștere de 33% față de 2022 în ceea ce privește companiile locale care publică un raport de sustenabilitate. În ceea ce privește standardele de raportare, GRI rămâne alegerea preferată, 93% dintre companiile locale analizate utilizându-l, iar 47% dintre acestea utilizând concomitent și standardele SASB. Printre companiile analizate se numără și una care a publicat primul său raport CSRD.

În ediția din 2022, au fost incluse preocupările companiilor românești privind schimbările climatice. Dacă în cadrul analizei noastre anterioare am constatat că 18 companii au stabilit obiective privind emisiile de gaze cu efect de seră, numărul acestora a crescut acum la 22, iar 10 dintre ele raportează și în conformitate cu recomandările TCFD. Una dintre cele mai semnificative creșteri (267%) a fost observată în legătură cu includerea indicatorilor de performanță de sustenabilitate în remunerarea echipelor executive.

A fost observată o creștere semnificativă a auditării de către o terță parte, tentință ce se va accelera pentru rapoartele publicate începând cu 2025. Comparativ cu sondajul anterior, în care doar 8 rapoarte au fost auditate, de data aceasta 13 din cele 30 de Rapoarte de sustenabilitate locale au fost auditate fie în întregime, fie doar anumite capitole și/sau indicatori.

Merită menționat faptul că nu toate companiile au inclus capitolul de Taxonomie în raportul privind sustenabilitatea. În cazul companiilor locale, doar 70% dintre acestea și-au publicat analiza de Taxonomie. 37% dintre companii au declarat că au început să se pregătească pentru implementarea CSRD prin realizarea analizei de dublă materialitate.

Corina Constantin, Partener Asociat Consultanță în Afaceri – Energie, Sustenabilitate, Schimbare Climatică, KPMG în România, afirmă: “Raportarea de sustenabilitate evoluează către standardizare, conformare cu reglementările, o creștere a calității datelor și o implicarea mai mare a părților interesate. Raportarea de sustenabilitate devine din ce în ce mai mult un element cheie al strategiei corporative, datorită așteptărilor crescânde ale părților interesate, dar și datorită necesității de a aborda problemele sociale și de mediu cât mai serios. Tendințele cheie de până acum au inclus adoptarea unor cadre de raportare standardizate voluntare precum GRI, SASB și TCF; cu toate acestea, pentru Europa, accentul trebuie să se schimbe, deoarece companiile încep să se pregătească pentru implementarea CSRD. Studiul identifică faptul că există o recunoașterea tot mai mare că practicile de afaceri sustenabile nu sunt doar esențiale pentru abordarea provocărilor globale, ci și pentru stimularea succesului economic și a rezilienței pe termen lung.”

Studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilității 2024 indică șase tendințe majore:

1. Raportarea sustenabilității și stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de carbon au devenit o practică curentă pentru cele mai mari companii din lume. Atât raportarea de sustenabilitate, cât și țintele de reducere a emisiilor de carbon au fost adoptate de aproape toate entitățile din G250 și de patru cincimi din grupul N100.
2. Unele companii și-au schimbat deja practicile înainte de termenul limită pentru adoptarea raportării obligatorii a sustenabilității conform standardelor de Raportare Corporativă în materie de Sustenabilitate (CSRD) ale Uniunii Europene. Directiva se aplică unui grup inițial de companii pentru rapoartele privind exercițiul financiar care se încheie de la 31 decembrie 2024, unele având termen până în 2029 pentru a publica primele rapoarte conforme. Cu toate acestea, unele companii, în principal cu sediul în Europa sau cu activități în Europa, se pregătesc deja pentru CSRD, inclusiv prin derularea analizei de dublă materialitate în conformitate cu Standardele Europene de Raportare în domeniul Sustenabilității (ESRS). Aproape jumătate dintre companiile europene care au fost incluse în studiu, fac deja raportări folosind Taxonomia UE.
3. Dublă materialitate, necesară conform CSRD, este acum utilizată de jumătate dintre cele mai mari companii. Aproape patru cincimi din companiile G250 și N100 folosesc astfel de evaluări. Companiile din G250 sunt mai inclinate să utilizeze analiză de dublă materialitate care evaluează atât impactul asupra societății, cât și asupra mediului, precum și modul în care acestea afectează performanța lor financiară. Dubla materialitate este cea mai completă formă de evaluare și este fundația conformității cu standardele CSRD, așadar o parte dintre companiile care parcurg procesul înainte de termen se pregătesc pentru momentul în care acesta va deveni obligatoriu.
4. În ciuda trecerii către raportarea obligatorie, standardele și ghidurile voluntare rămân larg utilizate. GRI rămâne cel mai popular standard, utilizat de trei sferturi dintre companiile G250 și de o proporție la fel de mare de companiile N100. Au existat, în ultimii doi ani, creșteri mai mari în rata de utilizare atât a SASB, cât și a ghidurilor publicate de către bursele de valori. Rata de adoptare a acestora variază semnificativ în funcție de țară și regiune. Spre exemplu, toate companiile chestionate din Arabia Saudită folosesc ghidurile bursei de valori locale, iar două treimi dintre cele din America folosesc ghidurile SASB.
5. Raportarea privind biodiversitatea continuă să crească. Aproximativ jumătate dintre companiile incluse în G250 și N100 raportează acum despre biodiversitate, în creștere de la aproximativ un sfert acum patru ani, deși rata creșterea a fost mai lentă în ultimii doi ani.
6. Rata de adoptare a recomandărilor TCFD continuă să crească. Aproape trei sferturi dintre companiile G250 raportează riscurile climatice în conformitate cu TCFD. 

Roxana Suciu, Director Consultanță în Afaceri – Energie, Sustenabilitate, Schimbare Climatică, KPMG în România, spune: „Interpretând informațiile culese pe parcursul studiului, am observat o îmbunătățire a tuturor aspectelor de sustenabilitate care au fost incluse în analiză. Așadar, am putea concluziona ca există o bază solidă pe care companiile să construiască pentru viitoarele cerințe de raportare, mai complexe.

De exemplu, creșterea semnificativă a adoptării indicatorilor de performanță legați de sustenabilitate, asociați cu remunerarea Consiliului de Administrație – o metodă bine stabilită de a impulsiona transformarea durabilă a afacerilor – sugerează că, companiile recunosc din ce în ce mai mult rolul pe care sustenabilitatea îl poate juca în performanța afacerii.

În viitor, companiile trebuie să investească în cadre solide de raportare, sisteme de gestionare a datelor și practici de transparență pentru a răspunde așteptărilor părților interesate și a gestiona riscurile și oportunitățile de sustenabilitate.” 

Lumea se confruntă cu probleme complexe legate de climă, sociale și geopolitice, iar considerarea criteriilor ESG în modelul de afaceri este mai importantă ca niciodată. În ultimii doi ani, unele companii și investitori au încetinit și, în unele cazuri, au suspendat angajamentele ESG. Cu toate acestea, studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilității arată că unele dintre cele mai mari companii din lume sunt dedicate cel puțin în ceea ce privește anumite elemente, cum ar fi stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de carbon.

John McCalla-Leacy, Coordonatorul Global pentru ESG la KPMG International, a spus:

„Aspectele relevate de studiul KPMG – și faptul că există mai mulți lideri de sustenabilitate în echipele executive la nivel de consiliu decât în trecut – sunt dovezi clare că facem progrese solide pe drumul către o mai mare transparență și acțiuni corporative pozitive pentru a aborda provocările de mediu, sociale și de guvernanță. Un număr tot mai mare de investitori analizează datele non-financiare la fel de serios precum cele financiare. Viziunea principală de astăzi este că afacerile care măsoară și raportează riscurile ESG – clar și în profunzime – sunt, de asemenea, susceptibile să gestioneze mai bine aceste riscuri și să ofere o valoare mai mare pe termen lung.

„2025 va fi un an de referință pentru raportarea sustenabilității. Studiul privind Raportarea Sustenabilității arată că organizațiile abordează provocările și se pregătesc pentru noile reguli și cadre de reglementare din UE înainte de implementare. Facem progrese notabile cu raportarea ESG într-un mod care contribuie la obiectivele de afaceri pe termen scurt și lung. Pe baza analizelor exhaustive din ultimii ani, dezvoltăm un set de indicatori care arată cum un ecosistem robust de raportare a sustenabilității asistă liderii în afaceri nu numai să măsoare progresul în executarea strategiei lor ESG, ci și să genereze valoare în timp ce mobilizează piețele de capital pentru dezvoltarea soluțiilor tot mai necesare pentru numeroasele aspecte de mediu și sociale cu care ne confruntăm. Lumea afacerilor face progrese. Să continuăm!”

Criteriile ESG oferă o perspectivă clară asupra sustenabilității unei afaceri pe termen lung dar, deși au fost înregistrate progrese clare în ultimii ani, mai sunt multe etape de parcurs, în special pentru capitolele Societate și Guvernanță. Pentru companii, pare dificil de atins un echilibrul în raportarea de sustenabilitate, o raportare pozitivă a progresului și descrierile calitative ale impactului asupra mediului, societății și afacerii în sine. Companiile trebuie să găsească o modalitate de a evidenția și aborda în mod constant atât impactul pozitiv, cât și cel negativ.

Jan-Hendrik Gnändiger, Coordonator Global ESG Advisory, KPMG International, a comentat:

„Cercetările noastre arată că raportarea de sustenabilitate a devenit parte din activitatea obișnuită pentru aproape toate cele mai mari 250 de companii din lume și o mare majoritate a celor mai mari 100 de companii din fiecare țară, teritoriu sau jurisdicție. În ultimii doi ani, de asemenea, a crescut semnificativ proporția companiilor care publică țintele de reducere a emisiilor de carbon, până la nivelul celor care publică rapoarte de sustenabilitate. În timp ce, în anul următor, unele companii vor emite rapoarte de sustenabilitate în mod obligatoriu, studiul KPMG indică faptul că multe altele încep sau își intensifice eforturile de raportare în mod voluntar. Există motive intemeiate pentru acest lucru – fie ca pregătire pentru cerințe obligatorii de raportare, fie pentru a oferi informații mai bune investitorilor, clienților, angajaților, autorităților de reglementare sau altor părți interesate.”