Un grup de oameni de ştiinţă spanioli a realizat o hartă bacteriană a laptelui matern, care este principala sursă de hrană pentru nou-născuţi. Studiul realizat de savanţi a scos la iveală faptul că acest aliment conţine peste 700 de specii de bacterii, mai mult decît se considera pînă în prezent.
Potrivit specialiştilor, laptele matern este unul dintre factorii care determină modul în care se dezvoltă flora bacteriană a unui nou-născut, notează Science Daily, preluat de MedLife. Cu toate acestea, compoziţia şi rolul biologic al acestor bacterii la sugari rămîn necunoscute, mai arată datele cercetării.
Alăptarea
Pentru a ajunge la această concluzie, savanţii au folosit o tehnică bazată pe secvenţierea ADN-ului pentru a identifica bacteriile care se ascund în laptele matern. În urma rezultatelor obţinute, pot fi determinate variabilele prenatale şi postnatale care influenţează conţinutul microbian al laptelui matern.
Colostrul este prima secreţie a glandelor mamare după naştere. Rezultatele obţinute în laborator au arătat că din probele prelevate din acest lichid s-au găsit peste de 700 de specii de microorganisme.
Printre cele mai frecvente bacterii descoperite în probele de colostru se numără Weissella, Leuconostoc, Staphylococcus, Streptococcus şi Lactococcus. „Este primul studiu care foloseşte o tehnică bazată pe secvenţierea ADN-ului pentru a evidenţia conţinutul microbian al laptelui matern”, a declarat Maria Carmen Collado, de la Institute of Agrochemistry and Food Technology, una dintre coordonatorii studiului.
Cercetătorii au analizat în laboratoare probe de colostru, mostre de lapte matern şi probe din cavitatea bucală a nou-născuţilor. Rezultatele mostrelor prelevate din cavitatea bucală a bebeluşilor au arătat existenţa bacteriilor Veillonella, Leptotrichia si Prevotella.
„Nu am putut să stabilim dacă bacteriile acestea colonizează gura copilului sau dacă bacteriile orale ale copilului alăptat ajung în laptele matern şi, prin urmare, îi schimba compoziţia cavităţii bucale ale nou-născutului,” a precizat Alex Mira, cel de-al doilea coordonator al studiului.
Datele cercetării mai arată că laptele provenit de la mamele supraponderale conţine un număr mai mic de specii microbiene. De asemenea, tipul de naştere afectează structura laptelui matern. Astfel, laptele mamelor care au născut prin cezariană nu este la fel de bogat în microorganisme ca cel al unei mame care a născut pe cale naturală.
Cercetătorii lucrează acum pentru a stabili dacă rolul bacteriilor prezente în laptele matern este metabolic, adică dacă ajută copilul să digerare laptele, sau dacă rolul este imunitar, adică ajută la distingerea organismelor benefice sau străine.
“În cazul în care bacteriile din laptele matern descoperite în acest studiu sînt importante pentru dezvoltarea sistemului imunitar, adăugarea lor în laptele praf pentru sugari ar putea reduce riscul de alergii, astm şi boli autoimune”, au concluzionat autorii.
