Greenpeace Romania avertizeaza: Construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda nu se justifica din punct de vedere al costurilor suportate de societatea romaneasca si nici de tendinta de crestere a cererii de energie electrica.
Sprijinul public ce ar urma sa fie suportat de catre consumatorii finali, in cazul realizarii proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde €, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu1 independent, suma ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu pana la 18%.
Greenpeace Romania solicita guvernului o strategie energetica bazata pe dezvoltare durabila si pe distributie geografica a unitatilor de productie, care sa accelereze tranzitia catre surse regenerabile de energie, ce nu presupun riscuri semnificative de mediu.
in contextul conturarii noii strategii energetice nationale, Greenpeace Romania readuce in atentia publicului o serie de neajunsuri asociate proiectului celor doua reactoare nucleare aditionale la Cernavoda.
Construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda nu se justifica din punct de vedere al costurilor suportate de societatea romaneasca: conform unor estimari conservatoare, subventia necesara numai pentru costurile de exploatare ar fi intre 25 si 55 de miliarde € pe durata de viata a proiectului. Aceasta suma ar duce la cresterea cu 18% a valorii medii a facturii de energie electrica pentru consumatorul casnic din Romania. Sprijinul public estimat nu include prima de asigurare subventionata, depozitarea si tratarea deseurilor de combustibili si dezafectarea centralei, costuri ce ar urma sa fie suportate tot de cetateni.
Pentru ca proiectul celor doua reactoare sa fie rentabil, guvernul ar trebui sa scada costul finantarii prin oferirea de garantii pentru imprumuturi destinate construirii si exploatarii centralei. Garantiile pentru imprumuturi trebuie sa fie aprobate de Comisia Europeana, intrucat sunt considerate ajutoare de stat, care pot denatura piata de energie.
Constructia celor doua reactoare aditionale ar reprezinta, in opinia Greenpeace Romania, o decizie politica nefondata. in Romania, cererea de energie nu a mai crescut in ultimul timp, date fiind declinul industrial si eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie in crestere este nerealista. inlocuirea capacitatilor invechite de generare a energiei de asemenea nu justifica proiectul celor doua reactoare, necesarul putand fi acoperit prin folosirea unor surse de energie mai ieftine si cu grad de flexibilitate adecvat cerintelor pietei. Ionut Cepraga, coordonator de campanii in cadrul Greenpeace Romania declara: „Lipsa aproape totala de flexibilitate a energiei nucleare ar face imposibila exploatarea in conditii de siguranta a reactoarelor 3 si 4 in absenta unor solutii care sa compenseze acest caracter rigid. Prin natura lor, reactoarele functioneaza si produc constant, chiar si cand consumul tarii este la cote minime, de exemplu pe timp de noapte. Astfel, cele doua reactoare aditionale nu vor putea functiona in absenta unui „consumator dispecerizabil” precum hidrocentrala cu pompaj de la Tarnita. Acesta este rolul principal al proiectului de la Tarnita si abia in plan secund compensarea caracterului variabil al regenerabilelor – motivatia oficiala. Cele doua proiecte – Cernavoda 3 si 4 si Tarnita – nu se justifica decat impreuna si tot impreuna vor alcatui o povara economica insemnata pentru societate.”
„Constructia celor doua reactoare nucleare reprezinta un risc economic considerabil si ar demonstra lipsa de responsabilitate din partea guvernului. inainte sa ne angajam in proiecte energetice mamut, precum Cernavoda 3 si 4 sau Tarnita avem nevoie de o strategie clara in domeniul energetic, pe termen lung, bazata pe dezvoltare durabila, in concordanta cu tendintele europene, cu o distributie geografica a unitatilor de productie.” adauga Ionut Cepraga. Producerea de energie raspandita din punct de vedere geografic, cu tehnologii moderne este mult mai eficienta, mai flexibila si mai putin vulnerabila la riscuri de intrerupere a furnizarii, stimuland investitiile in retele si crescand flexibilitatea pentru consumatorii industriali, care la randul lor isi pot astfel construi fabricile in amplasamente justificate de alti factori economici, cum ar fi pietele disponibile pentru productia sau serviciile pe care le furnizeaza.
Greenpeace sustine ca Romania ar trebui sa se focalizeze in directia eficientei energetice si a gestionarii mai bune a cererii prin aplicarea unor reforme institutionale si de reglementare, care ar permite participarea dinamica a cererii pe piata de vanzare cu ridicata si pe piata de echilibrare. De asemenea, Romania ar trebui sa continue proiectele de extindere a interconectarii transfrontiere cu vecinii sai si sa participe mai departe la initiativa de cuplare a pietelor de energie, la care Romania a aderat cu succes in noiembrie 2014.
