Piramidele faraonice, simbol al nemuririi… stapanului
Intr-o vreme in care lumea araba este sfartecata de razboaie fel de fel, iar o calatorie intr-acolo este tot mai greu de realizat, ne-am propus sa facem o incursiune cultural-spirituala in Egiptul antic, mai ales in Egiptul crestin, desi tara este majoritar islamica.
Egiptul are o civilizatie care numara intre 5.000 – 6.000 de ani si este perceput drept Tara Nilului, a Piramidelor, a lui Tutankhamon (1354-1345 i.Hr.) si a cucernicului imparat Alexandru Macedon (356-323 i. Hristos). Enigmaticul Egipt este toate acestea la un loc si ceva in plus, un spatiu tainic, plin de lumina filocalica, pe care il vom descoperi impreuna.
Vom porni de-a lungul si de-a latul Nilului si vom incerca sa demontam vechi mituri si mentalitati, pentru ca Egiptul este mult mai mult decat ”Țara faraonilor”. Este mentionat de 680 de ori in Sfanta Scriptura. Egiptul e pamant sfant si o pagina de referinta din istoria mantuirii neamului omenesc; este tara in care Patriarhul Avraam, din cauza unei secete, a mers dupa ajutor. Aici ”poporul lui Israel” a ratacit 40 de ani prin pustie, fiind scos din Egipt de prorocul Moise. Pe urmele lui Israel, vom trece Marea Rosie si vom poposi la fantana de la Mara, pentru ca apoi sa urcam abruptul Munte Sinai si sa redescoperim, la rasaritul soarelui, valentele pedagogice ale ”Celor zece porunci” din Decalog. Mai mult decat atat, Egiptul este spatiul impregnat de pasii Maicii Domnului, purtandu-L in brate pe Pruncul Iisus Hristos. Una dintre marturiile acelui timp invesnicit este Biserica ”Suspendata” din vechiul Cairo, loc de rugaciune al Bisericii Copte – Biserica Ortodoxa din Egipt. Vom pasi, apoi, pe intinderea Pustiei Egiptene, spatiu ce poarta lumina rugaciunii Sfantului Pavel Tebeul (primul ascet al pustiei) si a Sfantului Antonie cel Mare, intemeietorul vietii monahale. Din Pustia Egiptului, prin Sfintii Vasile cel Mare si Sfantul daco-roman Ioan Casian, practica vietuirii in ”chinovii” (manastiri) a fost impamantenita (in secolul IV) in Rasaritul bizantin si (in secolul V) in Apusul catolic. Un popas duhovnicesc vom face la Biserica ”Sfanta Ecaterina” de pe Sinai; apoi, in cosmopolitul port Alexandria, dar si-n alte locuri sfinte unde ”casnici” ai lui Hristos au transfigurat Pustia Egipteana, facandu-o ”Cetate a lui Dumnezeu”.
Nemurirea, vesnica intrebare
De unde vine omul si incotro se duce?, aceasta este vesnica intrebare pe care egiptenii antici, dar nu numai ei, si-au pus-o in urma cu mii de ani. De aceea, poposim in anticul Cairo, pentru o calatorie cu imaginara ”barca solara” descoperita, relativ recent, intr-un tunel din Piramida lui Kheops. Acest faraon a condus Egiptul in cea de-a IV-a dinastie (2613-2589 i. Hristos) a Regatului Vechi. Perioada de inflorire a Egiptului a inceput cu Menes – Unificatorul, regele care prin anul 3100, i. de Hristos, a unit Egiptul de Jos cu Egiptul de Sus.
Perioada Regatului Vechi este considerata una ”de esenta divina”, iar arta funerara reprezentata de piramidele lui Kheops, Khefren si Mykerinos – dar si de indescifrabilul Sfinx, toate de admirat inca pe platoul de la Giseh – dau marturie despre preocuparea egiptenilor antici pentru viata de apoi.
Marea piramida – singura minune a lumii, inca in picioare
Din cele 80 de piramide, cate ar mai fi astazi in tara Piramidelor, Marea Piramida a lui Kheops de pe platoul de la Giseh, astazi cartier al capitalei egiptene, este singura minune dintre „Cele sapte minuni ale lumii” care se mai afla in picioare. Este urmasa piramidei ”in trepte” (subterana) de la Saqqara, facuta de arhitectul Imhotep. Megaconstructia este construita de faraonul Kheops si este un „oras-necropola”, cu o ”organizare laborioasa” si un scop precis, acela de a asigura viata de dincolo a Faraonului si a urmasilor lui.
Nu se cunoaste nici astazi exact tehnica prin care au fost construite piramidele; sunt presupuneri ca imensele blocuri de piatra – ”semnul vesniciei”, unele avand chiar 20 de tone – au fost aduse ”pe sanii trase pe nisip sau pe Nil” si ridicate cu ajutorul parghiilor… Piramida este ”Casa vesniciei”, spun egiptenii, si a fost ridicata intr-o vreme in care nu se cunostea folosirea scripetilor si nici roata! Initial, Marea Piramida s-a numit „Orizontul lui Kheops”; avea 237,5 metri lungime si 147 metri inaltime, terminandu-se intr-un platou de 6 metri patrati. in varf exista o placa de aur care stralucea in soare si se vedea de la mare distanta. in interior, printre multele camere se gaseste camera mortuara a faraonului.
”Barca solara” trasa de boi
Mai multe informatii s-au aflat la mijlocul veacului trecut, in 1954, cand arheologul egiptean Kemal el Mallak a scos la iveala – din tenebrele Piramidei lui Kheops – o „barca solara”; o ambarcatiune veche de aproximativ 5.000 de ani, potrivit ”Art et Histoire de L Egypte”. Specialistii sunt de parere ca ar putea fi cea in care a fost adus trupul faraonului egiptean, cu ocazia ceremoniei de inmormantare. Este din lemn pretios de cedru si sicomor si este obiectul nelipsit din decorul de inmormantare a faraonului. Potrivit unei „reconstituiri ideale” a ritualului de inmormantare, se spune ca marea barca solara era fixata pe o sanie trasa de boi, in timp ce – intr-o procesiune impresionanta – preotii purtau ofrandele sacre si conduceau mortul in lumea cealalta. Egiptenii erau dominati de credinta ca, la ”trezirea din morti”, acesta are nevoie de „barca solara” ca sa poata sa ajunga in lumea de… Dincolo, la ceruri.
Astazi, Piramida lui Kheops este un morman impunator de piatra arsa de soare si macinata de vant, cam vandalizata, care subliniaza preocuparea pentru suflet a vechilor egipteni. Dar, vadit lucru, nemurirea sufletului nu tine de comportamentul nostru exterior sau de bogatiile adapostite in adancul pamantului…
”Pyramis”, inseamna ”turta”
V-ati intrebat de unde vine denumirea de piramida si ce desemneaza ea? Specialistii spun ca misterioasele piramide din Vechiului Egipt isi trag numele de la cel mai cautat si mai popular aliment, anume ”turta” din faina! De altfel, cuvantul grecesc ”pyramis” se traduce prin ”turta”, iar traditionalul produs este obtinut din aluatul simplu de faina de grau, apa si sare. Prin coacere, capata forma tuguiata, piramidala.
Intr-o seara calda de octombrie, din anul Domnului 2010, inainte cu o luna de debarcarea presedintelui egiptean Mubarak, pe malul Nilului am admirat si noi o egipteanca ce facea asemenea bunatati. Sub privirile pline de uimire ale strainilor, femeia era asezata sub cerul liber, direct pe pamant, in fata unui restaurant (sic!). Lua dintr-un vas aluatul, pe care apoi il modela, rotindu-l in aer, in varful degetelor… Apoi, cocea turta pe un fel de plita. Turta egipteana este gustoasa, sanatoasa, foarte cautata si la mare pret, intre 1-2 dolari, in functie de gramaj… (Maria Tofan Stanciu)
)