Traim vremuri tulburi! si nu doar in tara ci la nivel planetar! Se cer masuri urgente de regenerare socio-economica la nivel national, european, global! Se vorbeste mult despre cine si ce trebuie salvat din acest carusel al turbulentelor financiare. Se fac planuri si se refac proiecte… O incercare disperata de a formaliza problematica crizei si de a gasi solutii sigure de salvare. intre timp insa realitatea evolueaza, comportamentul oamenilor devine din ce in ce mai nepredictibil si astfel, ceea ce parea ieri o solutie, azi nu mai are nicio relevanta. si din nou, alte planuri, alte “viziuni” generate de grupari sociale, politice sau economice ce intra in joc, cu declaratii extrem de vocale, cu obiective ferme care sa contribuie la linistirea planetei, dar in fond cu intentia concreta de a profita de aceasta situatie pentru a putea ajunge in sfarsit in frunte, la conducere (apoi vom mai vedea). Dincolo de afirmatiile elegante ale celor ce activeaza pentru stabilizarea socio-economica a lumii se da in fapt o lupta acerba de putere, de restructurare a scarii de influenta, de control.
In spatele acestei crize aparent economico-financiare se afla germenii unui process mult mai profund, cel al unei transformari socio-culturale globale menite sa repozitioneze Omul in raport cu Societatea, aflata ea insasi in plin proces de metamorfozare.
Sub presiunea concurentei din ce in ce mai acerbe la nivel transnational, al principiilor unei economii fundamentate pe consum si eficienta, al tehnologiei, mobilitatea omului in ultimii 50 de ani a crescut exponential. Telemunca, intersectiile culturale generate de explozia retelelor de socializare, a internetului in general impreuna cu cresterea fara precedent a accesului la informatie, au structurat un mediu nou in care Omul ca individ traieste o transformare interna majora. Omul, o simpla Resursa Umana, incepe sa se emanipeze, incepe sa simta nevoia de a iesi cumva din puternicul mecanism ce l-a obligat doar sa reproduca o munca si sa nu gandeasca liber, si asta indiferent daca a fost activ intr-o economie planificata sau a unei piete libere. Omul incepe sa gandeasca, sa se intrebe… Cand si in ce domeniu este mai buna o structura privata? dar una controlata de stat? Ce inseamna in fapt, dincolo de cuvinte o politica liberala? Dar una social-democrata?
Realitatea traita azi si evocata cu atata intensitate emotionala pe toate canalele mass-media ii arata omului obisnuit ca economia planificata a clacat in anii 80, odata cu caderea zidului Berlinului iar acum isi arata limita, nesustenabilitatea la scara globala, si economia bazata pe consum, pe o piata libera. in aceasta stare de nesiguranta, in mintea si sufletul omului apar noi trairi, noi stari. incepe sa germineze nevoia de a fi vazut si considerat OM, o fiinta Libera ce poate sa isi managerieze propriul drum. Individul pana nu demult ascultator si spectator la evolutia societatii incepe sa constientizeze. Simte ca nu-i mai este de ajuns sa fie “cel mai bun la serviciu”, pus la Gazeta de Perete a fruntasilor pe ramura sau evidentiat ca “lucratorul anului” in evenimentele organizate cu atata fast de transnationale, o data pe an. Omul, si mai ales tanarul din majoritatea tarilor dezvoltate, parte a generatiei internetului, a e-learning-ului, a familiilor multi-culturale – nu mai vrea sa fie doar „o piesa de schimb” pentru un sistem social, indiferent de sorginte. Omul se trezeste si incepe sa isi ceara drepturile ca si OM … cateodata stangaci, cateodata impulsiv… O cerinta neasteptata, o “variabila suplimantara” ce evident incurca planurile celor care tocmai se straduiau sa il vrajeasca pentru a ramane in continuare “generator de profit” intr-o economie din ce in ce “mai eficienta” (?!).
Aceasta noua componeta umana ce se “trezeste” acum, nu doar complica modul in care se poate gasi o solutie acestei crize socio-economice ci si impune o schimbare de paradigma privind abordarea politicilor socio-economice. Necesita utilizarea unor instrumente noi de evaluare, planificare, masurare, feedback, o alta maniera de management. Esenta acestei schimbari este sugerata de tranzitia de la viziunea sistemica asupra Realitatii la cea organicista.
Un sistem presupune evindetierea unor elemente componente ce pot fi definite printr-o seama de proprietati, stabilirea relatiilor dintre acestea, conturarea unei frontiere ce delimiteaza sistemul si luarea in considerare a fluxurilor de energie si materie ce traverseaza aceasta frontiera. Prin aceasta structura, utilizand un formalism matematic bine cunoscut, se pot estima diferite caracteristici si performante ale sistemului, se poate face o predictie acceptabila. Aceasta abordare, aplicata asa numitului “sistem social” a reusit pana nu demult sa confere celor insarcinati cu conducerea socio-economica informatii utile, coerente, menite sa asigure o stabilitate sociala de ansamblu. Sa nu uitam insa ca Teoria generala a Sistemelor a fost structurata ca rezultat al studiilor si observatiilor asupra proceselor si fenomenelor fizico-chimice (nevii), din experienta proiectarii si realizarii de artefacte, institutii si organizatii din perioada industriala.
Nevoia de emancipare a Omului in contextul unei cresteri exponentiale a vitezei de dezvoltare tehnico-economica bazate pe cunostiinte noi din domenii precum fizica cuantica, nanotehnologia, biomimetica, stiinta Complexitatii si a Cognitiei impune abordrea fenomenelor socio-economice din persoectiva unor sisteme vii, caracterizate prin productie de negentropie (informatie). Putem vorbi astfel de “organism Social” si nu de sistem social. Ca orice organism, pentru a avea viabilitate, are nevoie de un anumit context de dezvoltare, de un anumit mediu ce nu poate fi alterat doar din considerente de eficienta sau din considerente politice. Are un metabolism propriu, o structura auto-generata, o finalitate proprie, o durata de viata.
Marea criza ce macina acum omenirea nu se va atenua usor pana cand omenira in ansamblu si in special factorii decidenti nu vor intelege necesitatea si nu vor dezvolta baza conceptuala si metodologica necesara trazitiei, ce poate fi numita generic: saltul de la Sistem la Organism. Altfel spus, iesirea din criza nu se va “planifica” si impune ci va inzvora si va creste natural din insasi turbulenta ce cuprinde azi planeta Pamant.
(Articol preluat din revista Business Point, nr. 64, varianta print)
