Legea raspunderii magistratilor este constitutionala, potrivit deciziei de miercuri a judecatorilor Curtii Constitutionale, care a decis in unanimitate in acest sens.Senatul a adoptat cu 75 voturi „pentru”, 30 de voturi „impotriva” si sase abtineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul judecatorilor si procurorilor si infiinteaza Inspectia Judiciara ca structura cu personalitate juridica in cadrul CSM. Senatul este Camera decizionala. Proiectul fusese respins de Camera Deputatilor.
Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul magistratilor, inclusiv prin introducerea sanctiunii disciplinare a suspendarii din functie pe o perioada de pana la sase luni.Prin noua lege, Inspectia Judiciara ar urma sa actioneze independent si se va ocupa cu analiza, verificarea si controlul magistratilor. Inspectia Judiciara urmeaza sa fie condusa de un inspector sef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure innoiri, in urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt:
manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale
incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii
atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, personalul instantei, inspectori judiciari, avocati, experti sau martori
De asemenea, constituie abateri disciplinare:
desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu
refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de parti
nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior
nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privind solutionarea cu celeritate a cauzelor
nerespectarea secretului deliberarii si a altor informatii de aceeasi natura
absentele nemotivate de la serviciu
imixtiunea in activitatea unui alt judecator sau procuror
folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri
nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor
participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor
nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor ICCJ
exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta
Reaua-credinta exista, potrivit proiectului de lege, atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
Grava neglijenta exista, potrivit proiectului de lege, atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material si procesual.
Sanctiuniile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
avertismentul
diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la sase luni
mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an
suspendarea din functie pentru o perioada de pana la sase luni si excluderea din magistratura
Actiunile disciplinare in cazul abaterilor savarsite de un judecator se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul Justitiei sau de presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie.
De asemenea, actiunile disciplinare in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul Justitiei sau procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ.
Dupa vot, ministrul Justitiie, Catalin Predoiu, a afirmat ca, in ceea ce priveste initierea procedurilor disciplinare care tin de atributele sale, nu va intreprinde nimic fara sa se consulte cu CSM.
in 20 decembrie PSD a atacat la Curtea Constitutionala legea care extinde abaterile disciplinare in cazul magistratilor, intrucat ar incalca o serie de prevederi constitutionale, printre care cele care stabilesc ca justitia este unica, impartiala si egala pentru toti si se realizeaza prin inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
De asemenea, potrivit PSD, legea incalca prevederile din Constitutie potrivit carora judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, iar inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
Sectiile unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au decis, in 16 decembrie, sesizarea Curtii Constitutionale pe legea raspunderii magistratilor, adoptata in 8 decembrie de catre Senat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut, in 15 decembrie, instantei supreme sesizarea Curtii Constitutionale in cazul legii raspunderii magistratilor.
„in conditiile adoptarii, astazi, 15 decembrie 2011, de catre Plenul Senatului a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la raspunderea disciplinara a magistratilor si reorganizarea Inspectiei Judiciare, CSM solicita de urgenta punerea in discutia Sectiilor Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii acestei legi inainte de promulgare”, arata CSM intr-un comunicat de presa.
Consiliul Superior al Magistraturii considera ca legea astfel adoptata are prevederi care aduc atingere independentei judecatorului, atat din perspectiva controlului asupra fondului hotararilor judecatoresti, cat si in ceea ce priveste reanalizarea unor hotarari definitive si irevocabile, precum si implicarea Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor.
„Aceste prevederi incalca principiul independentei justitiei si principiul separatiei puterilor in stat, consacrate constitutional, dar si prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste cariera magistratilor”, afirma CSM. (Mediafax)
