imagesCare sunt planurile celor mai importante judete din zona transilvaneana pentru relansarea economiei si prosperitatea in afaceri, ce proiecte isi propun sa duca la bun sfarsit in 2010 a aflat pentru Business Point, reprezentantul local Dank Media.
BRASOV
Principala lucrare care se doreste a se realiza este cel de al treilea tronson al soselei de centura, care va face legatura intre DN 13 si DN 73. Aceasta lucrare va avea o lungime de 7 km si este cuprinsa in Planul Integrat de Dezvoltare a zonei Brasov. La aceasta se adauga realizarea bazinului olimpic, care a fost deja aprobat de guvern drept investitie efectuata de Compania Nationala de Investitii. Pentru aceasta a fost alocata suma de 6,5 milioane de euro. Tot in 2010 va fi modernizata si reabilitata gradina zoologica, banii fiind alocati inca de anul trecut de Ministerul Mediului. Vor fi continuate lucrarile incepute in anul 2009. Cea mai mare lucrare inceputa anul trecut este cea de dezvoltare si modernizare a domeniului schiabil, pentru care Ministerul Mediului a alocat suma de 9,5 milioane de lei. insa, valoarea totala a proiectului, care include si amenajarea unor partii si montarea unei instalatii de transport pe cablu, se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro. (Buna Ziua Brasov, nr 4388, Marti 05 Ianuarie 2010)

• Departamentul de Coordonare al Polului de Crestere Economica Brasov isi incepe activitatea
Rolul Departamentului este de a ajuta regiunile mai slab dezvoltate din zona metropolitana Brasov prin atragerea de fonduri atat europene, cat si guvernamentale. Din Polul de crestere fac parte in acest moment 14 primarii din judetul Brasov, dar si reprezentanti ai unor institutii deconcentrate. Acesta este de altfel un compartiment al Agentiei de Dezvoltare Regionala 7 Centru. Proiectele prioritare ale Polului de crestere Brasov sunt tronsonul 3 al ocolitoarei, realizarea autostrazii Bucuresti – Brasov si a Aeroportului. Pe 9 decembrie 2009 a fost aprobat Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Zonei Metropolitane Brasov, in cadrul caruia sunt 125 de proiecte, iar suma de care va beneficia zona se ridica la valoarea de 75 de milioane de euro. (Dank Media – comunicat Agentia Metropolitana Brasov)
• Eurocopter vrea sa dezvolte IAR Ghimbav
Aflat la Brasov,  alaturi de ambasadorii Frantei si ai Marii Britanii in Romania, Jean-Louis Mascle, presedintele Eurocopter Romania, a declarat ca Eurocopter doreste sa faca din fabrica pe care o detine la Ghimbav „cel mai mare centru pentru reparatia de elicoptere”. Acesta a spus ca spera in incheierea unui contract cu fortele aeriene britanice care cuprinde 20 de elicoptere Puma ce ar putea fi reparate la Ghimbav, daca grupul Eurocopter va reusi preluarea IAR Ghimbav pana la sfarsitul anului viitor. Eurocopter Romania a finalizat in aceasta luna cea de-a 50-a livrare a unui aparat de zbor din familiile Puma si Super Puma, lucrarile de revizie, mentenanta si reparatii capitale fiind realizate in cadrul depoului de la Ghimbav. Compania si-a inceput activitatea in 2004 si a ajuns in prezent principalul centru de competente la nivel mondial al grupului Eurocopter. Majoritatea comenzilor provin in urma contractelor militare castigate in intreaga lume: Africa, Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud si Asia. (Amos News, 22 inauarie 2010)

SIBIU
• Trenul interurban – „S-bahn“  la Sibiu
Reteaua de cai ferate, in special industriale, care impanzeste Sibiul va fi utilizata, incepand de anul acesta, pentru transportul de persoane. Proiectul unui tren interurban a fost pus la punct de Clubul Economic German Transilvania (DWS); urmarea a fost aparitia primilor investitori. SC Railway SRL din Sibiu a achizitionat prima garnitura care va fi pusa in functiune in aproximativ patru luni. Proiectul este initiat de Jens Kielhorn, cetatean german stabilit la Sibiu. in tara lui natala a lucrat exact la astfel de proiecte. Alaturi de colegii din DWS, a identificat sase trasee care ar putea duce si aduce calatori pe distante scurte: Saliste, Talmaciu, Turnu Rosu, Loamnes, Cisnadie, Aeroport/Zona Industriala. Proiectul se vrea o alternativa la lipsa centurii ocolitoare, asigurarea necesarului de forta de munca din localitatile invecinate ale Sibiului. Primul traseu pentru care grupul de lucru din cadrul DWS a elaborat mai multe detalii este cel care conecteaza Zona Industriala Vest de Cisnadie, via gara mare a Sibiului. Pentru acest traseu a fost elaborata o documentatie ampla de catre o companie din Germania. Printre investitiile solicitate de un astfel de traseu se numara si reabilitarea terasamentului, acolo unde situatia o cere. Punctele de oprire, saisprezece in total ar urma sa creeze un cadru placut, cu acces comod in tren, un design uniformizat care sa permita urcarea in tren fara trepte. Pe aceste trasee ar urma sa circule automotoare Diesel, de tipul Sagetii albastre. Refacerea si adaptarea infrastructurii ar necesita aproximativ 7,6 milioane de euro. Achizitionarea automotoarelor, alte opt milioane de euro. Initiatorii proiectului prevad un tarif al biletelor corespunzator actualelor tarife practicate de societatile de transport in comun. Astfel, in orasul Sibiu, biletul pentru o calatorie cu trenul regional ar fi de aproximativ 0,5 euro, intre Sibiu si selimbar, 0,75 euro, iar intre Sibiu si Cisnadie, un euro. Abonamentele pe aceste trasee ar fi de 10, 15, respectiv 20 de euro. Cei de la DWS au si efectuat primele curse „de proba“. Distanta Sibiu – selimbar a fost parcursa in doar sapte minute dupa 22 de minute de la pornirea din gara principala a Sibiului trenul a ajuns in gara din Cisnadie, dupa o oprire de un minut pe traseu. (Cotidianul, 22 decembrie 2009)

BIHOR
• Parcul Industrial Oradea. Realizari 2009, Plan 2010
in anul 2009, s-au semnat 11 contracte pentru concesionarea unei suprafete totale de 17,2 ha teren in Parcul Industrial. Valoarea totala a investitilor prognozate se ridica la 16, 7 mil. euro, urmand a se crea astfel 800 de locuri de munca. Printre concesionari se numara investitorii locali: SC CONGIPS SA, SC. PERIND SA, SC SIMBAC SA, SC TAMIRA PAN SRL, SC VEST EURO MARKETING SRL, SC ROZOTI PROD COM SRL, SC CARBENTA COM SRL ORADEA, SC ELISIS TRADING SRL, SC EKOBYO SRL, iar investitorii straini sunt  SHINHEUNG si DECOLETAJE&CONJUNTOS. in anul 2009 s-au incasat venituri din taxa de concesiune in suma de 60.000 lei, iar veniturile ce vor fi incasate in anul 2010, conform contractelor semnate, sunt de 300.000 lei. in prezent, se poarta negocieri cu 3 companii straine (pentru 8 ha, investiții de 16 mil. euro). in etapa urmatoare vor incepe lucrarile de racordare a parcului la reteaua de apa si energie electrica. Totodata se va elebora proiectul tehnic pentru realizarea utilitaților in interiorul parcului, inclusiv drumuri, valoarea estimata a lucrarilor fiind de 23,7 mil. euro (conform SF aprobat), acestea urmand sa inceapa in primavara anului 2010. Finanțarea lucrarilor de realizare a infrastructurii in parc este asigurata din fonduri UE (10 mil. euro), credit (10 mil. euro), buget local (3,7 mil. euro). Municipalitatea va acorda suport investitorilor locati in parc, pentru demararea constructiilor si organizarea de santier (primul certificat de urbanism a fost solicitat deja in prima jumatate a lunii ianuarie). Urmatoarea licitație pentru atribuirea de parcele in Parcul Industrial va fi lansata la sfarsitul lunii ianuarie. (Dank Media, Primaria Oradea comunicat)

TaRGU MUREs
• JCI sau oportunitati de networking pentru afaceristii mureseni
Din toamna anului 2009, Junior Chamber International (JCI), organizatie mondiala a tinerilor manageri, este prezenta si pe piata mureseana. JCI cuprinde antreprenori si profesionisti cu varsta cuprinsa intre 18 si 40 de ani, care impartasesc crezul potrivit caruia, „pentru a produce schimbari pozitive este important sa se intreprinda actiuni colective pentru dezvoltarea noastra si a mediului in care traim”. Activitatile JCI pornesc de la mici proiecte de dezvoltare locala si ajung pana la mari proiecte internationale. Directorul JCI Targu-Mures, Laszlo Pacso, declara ca in octombrie 2009 a format un grup de initiativa de cinci-sase persoane, impreuna cu care s-a organizat primul “Business Networking Event”. Evenimentul se deosebea de traditionalul “cocktail de business” printr-o agenda inovativa care permitea participantilor sa identifice mult mai usor oportunitati de afaceri intre ei. Pentru 2010 exista un plan de dezvoltare conform caruia se doreste organizarea a trei evenimente de business, “Targu-Mures Business Days”, a cate doua zile fiecare, la care sa participe cel putin o suta de oameni de afaceri mureseni per editie; “36 de seri de dezvoltare” care vor fi mini-sesiuni de training la care sa participe un total de o mie de persoane. Se analizeaza si implicarea in proiecte pentru protectia mediului si pentru contributia la educatia tinerilor defavorizati. Alta initiativa este organizarea de concursuri de planuri de afaceri, de public speaking sau de dezbateri pe o tema data, mese rotunde in jurul unor teme de interes pentru companii, ONG-uri sau institutii, cum este finantarea start-up-urilor. Pe langa aceste initiative JCI vrea sa vina in ajutorul intreprinzatorilor prin organizarea acestor evenimente de Business Networking, unde practic fiecare tanar antreprenor are posibilitatea de a se intalni cu alti 20-24 de manageri, antreprenori sau profesionisti din comunitatea locala de afaceri in cadrul unor microintalniri cu durata a cate cinci minute. Astfel, „dupa doar doua ore, un participant la un BNE poate pleca cu 24 de contacte valoroase, potentiale colaborari, afaceri, idei si informatii noi”. O alta modalitate este organizarea de traininguri sau workshopuri prin care tinerii manageri isi pot perfectiona cunostintele si abilitatile printr-o investitie modica si, nu in ultimul rand, prin implicarea ca membru in JCI Targu-Mures in diverse proiecte, prin care castiga experienta, recunoastere si – de ce nu –  notorietate prin asocierea numelui sau alaturi de brandul international JCI”. ( Zi de Zi, 22 decembrie 2009)

Sighisoara
• Cetatea Sighisoara va fi reabilitata cu FONDURI de la UE
Cetatea medievala Sighisoara va fi inclusa in luna august intr-un program de reabilitare, in valoare de aproape 10 milioane euro. Banii vor fi alocati din fonduri europene. in Cetatea medievala Sighisoara au fost efectuate, incepand din anul 2007, lucrari de infrastructura prin care au fost reabilitate retele de apa si canalizare, precum si reteaua electrica. Fiind un monument istoric de „grad zero”, s-a impus introducerea in subteran a tuturor cablurilor de curent, telefonie, televiziune si internet. in anul 2008 s-a inceput implementarea proiectului privind iluminatul arhitectural. Cetatea medievala Sighisoara este parte a Patrimoniului Universal UNESCO. (Amos News, 05 ianuarie 2010)

Dank Media
Reprezentant local Business Adviser / Business Point

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here